Răspunsuri din domeniul Contabilitate – Fiscalitate
Răspuns:
Răspunsul este da – indiferent dacă este vorba despre un magazin online sau unul fizic.
Un PFA cu activitate de comerț online, care își determină venitul în sistem real, este obligat să facă ajustarea stocurilor la finalul anului fiscal pentru a stabili corect venitul impozabil.
Această ajustare nu este opțională, ci reprezintă un principiu fundamental al determinării profitului din activități comerciale. Iată explicația detaliată și prevederile legale.
De ce este necesară ajustarea stocurilor?
Scopul este de a respecta principiul conectării cheltuielilor la veniturile realizate. Mai simplu spus, în anul fiscal respectiv, aveți dreptul să deduceți (să scădeți) doar costul mărfurilor pe care le-ați vândut efectiv în acel an, nu costul tuturor mărfurilor pe care le-ați cumpărat.
- Dacă ați cumpărat marfă de 10.000 lei, dar la finalul anului încă o aveți în stoc, acea marfă nu a generat încă un venit. Costul ei va fi dedus în anul viitor, când o veți vinde.
- Dacă ați vândut marfă pe care o aveați în stoc de anul trecut, costul ei trebuie dedus în anul curent, pentru că acum a generat venit.
Cum se face calculul?
Calculul se face pentru a determina Costul Mărfurilor Vândute (CMV), care este cheltuiala deductibilă aferentă mărfii. Formula este următoarea:
Costul Mărfurilor Vândute = Stoc inițial de marfă + Achiziții de marfă în cursul anului – Stoc final de marfă
Unde:
- Stoc inițial de marfă: Valoarea mărfurilor pe care le aveați în stoc la începutul anului (la 1 ianuarie). Acesta este egal cu stocul final de la sfârșitul anului precedent.
- Achiziții de marfă: Totalul plăților efectuate pentru achiziția de marfă pe parcursul întregului an.
- Stoc final de marfă: Valoarea mărfurilor rămase nevândute la sfârșitul anului (la 31 decembrie), evaluată la prețul de achiziție. Pentru a determina acest stoc, este obligatorie efectuarea inventarierii anuale.
Rezultatul acestui calcul (CMV) se înscrie în Declarația Unică la capitolul de cheltuieli deductibile, alături de celelalte cheltuieli (ex: marketing, transport, chirie, utilități etc.).
Prevederile legale
Obligativitatea nu este menționată printr-o singură frază de tipul “trebuie să faceți ajustarea stocurilor”, ci reiese din coroborarea mai multor articole de lege care reglementează determinarea venitului în sistem real și obligațiile contabile.
Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015):
- Art. 68 – Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real. Acest articol stabilește formula generală: Venit brut – Cheltuieli deductibile = Venit net.
- Alin. (4) al acestui articol definește condițiile generale pentru ca o cheltuială să fie deductibilă, printre care și aceea de a fi “să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare“. Costul mărfii nevândute nu este o cheltuială aferentă veniturilor din anul curent, ci o investiție într-un activ (stocul) care va genera venituri viitoare.
Ordinul MFP nr. 170/2015 privind reglementările contabile pentru contabilitatea în partidă simplă:
- Acest ordin stabilește regulile practice. Cel mai important document aici este Registrul-inventar (cod 14-1-2).
- Anexa 1, Capitolul II, Pct. 35: “Registrul-inventar serveşte ca document contabil de înregistrare a rezultatelor inventarierii.”
- Legea contabilității nr. 82/1991: Stabilește obligația tuturor entităților, inclusiv PFA-urilor, de a efectua inventarierea generală a patrimoniului cel puțin o dată pe an, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar.
Concluzia practică: Prin obligația legală de a efectua inventarierea anuală și de a o înregistra în Registrul-inventar, se determină oficial valoarea stocului final. Această valoare este folosită apoi în calculul de mai sus pentru a stabili corect costul mărfurilor vândute, care este cheltuiala deductibilă ce se trece în Declarația Unică.
Exemplu simplificat:
- Stoc marfă la 01.01.2024: 2.000 lei
- Achiziții de marfă în 2024: 15.000 lei
- La inventarul din 31.12.2024, constatați un stoc final de marfă: 3.000 lei
Cheltuiala deductibilă cu marfa pentru 2023 (CMV) nu este 15.000 lei (cât ați plătit), ci:
CMV = 2.000 + 15.000 – 3.000 = 14.000 lei
În Declarația Unică, care trebuie depusă cel târziu până la data de 25 mai 2025, veți include la capitolul cheltuieli deductibile suma de 14.000 lei reprezentând achiziția de marfă, precum și alte cheltuieli aferente desfășurării activității.
Pe scurt: Da, ajustarea stocurilor este obligatorie, impusă de principiile fiscale și de obligația legală de a efectua inventarierea anuală. Ignorarea acestui pas duce la o determinare incorectă a venitului impozabil și, implicit, la un risc fiscal în cazul unui control ANAF.
Răspuns:
În contextul noilor reglementări aduse prin Ordinul 407/2025, societățile comerciale care au activitatea întreruptă temporar și au această mențiune înregistrată la Registrul Comerțului sunt exceptate de la obligația depunerii declarației informative D406 SAF-T.
Prin urmare, certificatul constatator care atestă suspendarea temporară a activității este un document justificativ suficient pentru nedepunerea acestei declarații.
Ordinul ANAF nr. 407/2025 a extins lista entităților scutite, incluzând, printre altele:
- Unitățile de cult, asociațiile de proprietari și alte persoane juridice fără scop patrimonial care aplică sistemul de contabilitate în partidă simplă.
- Persoanele fizice care obțin venituri din profesii liberale și formele de organizare specifice acestora (birouri individuale, cabinete medicale, societăți profesionale, etc.).
- Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF).
- Instituțiile publice și autoritățile guvernamentale.
Este important de reținut că, începând cu 1 ianuarie 2025, contribuabilii mici care nu se încadrează în excepții au obligația de a depune declarația D406.[2] Pentru aceștia, autoritățile au prevăzut o perioadă de grație de până la șase luni pentru prima raportare lunară și de trei luni pentru cea trimestrială.
Răspuns:
1. Impozitul pe venit – 10% din venitul net
Venitul net = venituri brute încasate – cheltuieli deductibile plătite
Impozitul este fix: 10%, indiferent de plafonul veniturilor.
2. CASS – Contribuția pentru sănătate (10%)
Se aplică în funcție de venitul net realizat:
Venit net anual Contribuție CASS
- Sub 24.300 lei se plătește CASS 2.430 lei/an (opțional în unele cazuri)
- Între 24.300 și 243.000 lei 10% din venitul net
- Peste 243.000 lei 24.300 lei/an
📌 Scutiri CASS – Nu plătești CASS dacă:
- Ești student sub 26 de ani
- Ai handicap grad 1 sau 2
- Ai pierderi sau venitul net este zero.
- Ai contract de muncă activ și deja contribui cu minimum 2.430 lei/an la CASS
3. CAS – Contribuția pentru pensie (25%)
Obligația plății apare doar dacă venitul net depășește 48.600 lei/an
(= 12 salarii minime brute pe economie).
Venit net anual Contribuție CAS
- Între 48.600 – 97.200 lei se plătește CAS 12.150 lei/an
- Peste 97.200 lei se plătește CAS 24.300 lei/an
📌 Pensionarii sunt excepți de la plata CAS, indiferent de nivelul veniturilor.
Răspuns:
Da, se poate radia un PFA la ONRC chiar dacă există datorii la stat sau declarații nedepuse.
Însă:
- ONRC (Registrul Comerțului) permite radierea fără condiția achitării datoriilor.
- ANAF rămâne în continuare cu dreptul de a urmări obligațiile fiscale restante și de a solicita depunerea declarațiilor lipsă.
Practic, radiarea stinge activitatea juridică a PFA-ului, dar nu vă scapă de obligațiile fiscale deja existente.
👉 Recomandare: înainte de radiere, verificați situația fiscală și depuneți declarațiile pentru a evita amenzi suplimentare.
Răspuns:
Emiterea facturii în plus față de bonul fiscal depinde de tipul clientului, valoarea tranzacției și cerințele fiscale actuale (e-Factura, e-TVA):
1. Client persoană juridică
Sub 100 EUR: bonul fiscal cu CUI-ul firmei poate ține loc de factură (factură simplificată).
🔹 Totuși, la cererea clientului, trebuie emisă o factură completă.
Peste 100 EUR: factura este obligatorie prin lege, indiferent dacă se emite bon fiscal sau nu.
2. Client persoană fizică
Factura nu este obligatorie, dar se emite la cererea clientului, pentru:
- retururi sau garanții
- litigii sau reclamații
- deconturi (ex. achiziție în numele unei firme)
📌 Ce spune legea?
Potrivit OUG nr. 28/1999, comerciantul este obligat să emită factură la cererea clientului, indiferent dacă acesta este persoană fizică sau juridică.
✅ Recomandare practică
Întreabă clientul dacă dorește factură înainte de a finaliza tranzacția. Dacă da, solicită datele necesare și menționează pe factură plata prin bon fiscal (ex: „Plătit cu bon fiscal nr… din data de…”)
Răspuns:
Ce prevede Codul fiscal?
Persoanele fizice autorizate (PFA) care desfășoară activități independente pot beneficia de scutirea de la plata impozitului pe venit, dar doar în anumite condiții.
👉 Conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), sunt scutite de impozitul pe venit persoanele încadrate cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile obținute din activități independente.
❗ Persoanele cu handicap mediu sau ușor nu beneficiază de această scutire și trebuie să achite impozitul aferent veniturilor realizate ca PFA.
Răspuns:
Obligarea unui salariat să își înființeze PFA pentru a continua activitatea este, în esență, o formă de evitare a raportului de muncă și poate avea consecințe legale atât pentru „angajator”, cât și pentru persoana fizică (PFA-ul). Legea impune o distincție clară între munca salariată (dependență) și activitatea independentă (PFA).
🔎 Ce spune Codul Fiscal (art. 7 pct. 3 și Normele aferente):
Pentru ca o activitate să fie considerată independentă, trebuie să îndeplinească cel puțin 4 din următoarele 7 criterii:
- Ai libertatea de a alege locul, modul și programul de lucru (toate 3 trebuie îndeplinite cumulativ);
- Ai libertatea de a lucra pentru mai mulți clienți;
- Asumi riscurile activității (nu ești plătit indiferent de rezultat);
- Folosești propriul tău patrimoniu (echipamente, birou, etc.);
- Prestezi activitatea prin efort propriu, intelectual sau fizic;
- Ești membru într-un corpul profesional reglementat (ex: CECCAR, CMR, Barou etc.);
- Ai libertatea de a colabora cu alți prestatori sau angajați.
Dacă NU sunt îndeplinite minim 4 condiții, atunci vorbim de muncă dependentă, iar raportul trebuie încadrat ca contract de muncă (Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).
⚖️ Implicarea forțată ca PFA este riscantă:
Dacă autoritățile fiscale (ANAF sau ITM) constată că relația este de fapt una de subordonare, pot recalifica veniturile ca venituri salariale și impune retroactiv:
- Impozit pe venit
- CAS + CASS
- Contribuție asiguratorie muncă
- Penalități și dobânzi
PFA-ul poate răspunde personal pentru prejudiciile cauzate (răspundere nelimitată).
Răspuns:
Da, poți avea atât contract de muncă, cât și PFA în același timp. Nu există nicio interdicție legală, însă trebuie să respecți eventualele clauze de neconcurență din contractul de muncă.
Din punct de vedere fiscal, veniturile din PFA se impozitează separat față de salariu, prin Declarația unică. Dacă venitul net din PFA depășește plafonul legal (24.000 lei pentru CASS și 48.000 lei pentru CAS în 2025), vei datora contribuții și pentru PFA, chiar dacă plătești deja prin salariu.
Este o practică legală și frecventă, atâta timp cât activitățile nu se suprapun nelegal.
Răspunsuri din domeniul Resurse Umane și Salarizare
Răspuns:
Codul Muncii reglementează strict aceste situații pentru a proteja salariații și a asigura o compensare corectă.
Munca Suplimentară
Este munca prestată peste programul normal de 40 de ore/săptămână și se poate efectua doar cu acordul salariatului (cu excepția cazurilor de forță majoră).
- Limită: Timpul de muncă, inclusiv orele suplimentare, nu poate depăși 48 de ore pe săptămână.
- Compensare:
- Regula: Se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice.
- Excepția: Dacă nu se pot acorda ore libere, se plătește un spor de minimum 75% din salariul de bază.
Răspuns:
Un angajator din România poate încheia cu un angajat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată (fără termen limită, cel mai frecvent tip) sau pe durată determinată (fixă, pentru un proiect sau înlocuire temporară, dar niciodată mai mult de 36 luni per total) . Alte forme legale includ contractul de muncă cu timp parțial (normă redusă, în scris), contractul de muncă sezonier (limită de 90 zile de muncă pe an) și contracte speciale, de ex. de ucenicie sau prin agenție de muncă temporară. În toate cazurile, relația trebuie bazată pe CIM (nu PFA, SRL etc.), conform legii.
Răspuns:
Codul Muncii impune angajatorului să păstreze la locul de muncă o condică de pontaj (registru de prezență) în care se înscriu zilnic orele de intrare și de ieșire ale fiecărui angajat. Pontajul poate fi realizat manual (hârtie) sau electronic, după preferințe, dar trebuie să includă datele de identificare, zilele lucrate și orele efectiv muncite, precum și pauzele. Această evidență trebuie păstrată pe termen de minim 4 ani și prezentată la controlul inspectorilor de muncă la solicitare. Dacă un salariat lucrează de acasă (telemuncă), tot trebuie menționate orele lucrate în registru, conform unui program stabilit de comun acord.
Răspuns:
Conform Codului Muncii, angajatorii au o serie de obligații esențiale pentru a asigura o relație de muncă legală și corectă:
- Informarea salariaților: Să informeze angajații asupra condițiilor de muncă și a elementelor contractuale .
- Asigurarea condițiilor de muncă: Să ofere condițiile tehnice și organizatorice necesare pentru desfășurarea activității.
- Acordarea drepturilor salariale: Să plătească la timp toate drepturile salariale ce decurg din lege și contracte.
- Respectarea confidențialității: Să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal ale angajaților.
- Prevenirea hărțuirii: Să ia măsuri pentru prevenirea și combaterea oricărei forme de hărțuire la locul de muncă.
- Eliberarea documentelor: Să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat, inclusiv adeverința necesară pentru concediul medical.
- Interdicția concedierii: Să nu concedieze salariatul pe durata incapacității temporare de muncă, confirmată prin certificat medical.
- Evidența orelor de muncă: Să țină evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu specificarea orei de începere și de sfârșit a programului, și să o prezinte inspectorilor de muncă la cerere.
Răspuns:
Deși ambele duc la încheierea raportului de muncă, modalitatea și consecințele juridice sunt diferite.
- Demisia: Este actul unilateral de voință al salariatului, care comunică angajatorului decizia sa de a înceta contractul de muncă. Angajatul are obligația de a respecta un termen de preaviz, care este de maximum 20 de zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție și de maximum 45 de zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere.
- Încetarea cu acordul părților: Presupune consimțământul ambelor părți (angajat și angajator) de a pune capăt contractului de muncă la o dată convenită. În acest caz, nu există un termen de preaviz obligatoriu, iar condițiile încetării (inclusiv data) sunt negociate și agreate de comun acord.
Răspuns:
Acordarea concediului medical este un proces reglementat de OUG nr. 158/2005, care implică drepturi și obligații clare pentru angajat și angajator.
Condiții de Acordare
Pentru a beneficia de concediu medical și indemnizația aferentă, angajatul trebuie să îndeplinească un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se acordă concediul .
Excepții (nu este necesar stagiul de cotizare):
- Urgențe medico-chirurgicale .
- Boli infecto-contagioase din grupa A, cancer, SIDA, tuberculoză
- Concediu de risc maternal
- Accidente de muncă și boli profesionale.
Pașii de Urmat și Documente
Angajatul anunță angajatorul despre incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore
- Angajatul solicită angajatorului o adeverință care atestă calitatea de asigurat .
Medicul eliberează certificatul medical pe baza adeverinței și a diagnosticului .
Angajatul predă certificatul medical angajatorului până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat
Răspuns:
Codul Muncii reglementează strict aceste situații pentru a proteja salariații și a asigura o compensare corectă.
Munca de Noapte
Este munca prestată în intervalul 22:00 – 06:00. Salariații de noapte (cei care lucrează cel puțin 3 ore noaptea sau 30% din timpul lunar) beneficiază de protecții speciale.
- Compensare (la alegere):
- Reducerea programului cu o oră, fără diminuarea salariului.
- Un spor de minimum 25% din salariul de bază pentru fiecare oră de noapte.
- Protecții: Examen medical gratuit (inițial și periodic) și interdicția de a obliga la muncă de noapte tinerii sub 18 ani, femeile însărcinate, lăuzele și cele care alăptează.
Răspuns:
Procedura este reglementată de OUG nr. 111/2010 și presupune îndeplinirea unor condiții clare privind stagiul de cotizare, depunerea unui dosar și respectarea unor termene .
Condiții de Acordare și Stagiu de Cotizare
Pentru a beneficia de CCC, solicitantul trebuie să fi realizat venituri supuse impozitului timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului .
- Perioade asimilate stagiului: Se iau în calcul și perioadele de șomaj, concedii medicale, pensie de invaliditate, concedii anterioare de creștere a copilului sau frecventarea cursurilor de zi ale învățământului universitar/liceal .
- Alte condiții: Solicitantul trebuie să fie cetățean român (sau străin/apatrid cu reședința în România) și să locuiască efectiv cu copilul, ocupându-se de îngrijirea acestuia .
Durata Concediului
- Durata standard: Până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.
- Copil cu dizabilități: Perioada se extinde până la împlinirea vârstei de 3 ani.
- “Luna tatălui”: Dacă ambii părinți sunt eligibili, cel puțin 2 luni din perioada totală sunt alocate părintelui care nu a solicitat inițial concediul. Dacă acesta nu își exercită dreptul, concediul părintelui principal se reduce cu aceste 2 luni.
Calculul și Cuantumul Indemnizației
- Baza de calcul: Indemnizația lunară este 85% din media veniturilor nete realizate în cele 12 luni de stagiu. În calcul intră salarii, tichete de masă și venituri din activități independente.
- Limita minimă: Este de 1.651 lei pe lună pentru 2024 (calculată pe baza Indicatorului Social de Referință – ISR).
- Limita maximă: Este plafonată la 8.500 de lei pe lună .
- Modificare fiscală: Începând cu august 2025, indemnizația va fi supusă contribuției la sănătate (CASS) de 10%, reținută la sursă.
Documente Necesare și Drepturi
- Dosarul se depune la DGASPC sau primărie în termen de 60 de zile lucrătoare de la finalul concediului de maternitate și conține: cerere tip, acte de identitate, certificat de naștere copil, adeverință de la angajator, decizia de suspendare a contractului și extras de cont.
- Drepturi: Pe durata CCC, contractul de muncă este suspendat (nu încetează), salariatul este protejat împotriva concedierii, perioada constituie vechime în muncă și stagiu de cotizare la pensie, iar beneficiarul este asigurat în sistemul de sănătate fără plata contribuției.
Secțiuni Blog
- Casa de Marcat Daisy Expert SX – Mod Utilizare și manual21 aprilie 2019
- Casa de Marcat Tremol M20 – Mod Utilizare și manual28 iunie 2019
