Răspunsuri din domeniul Contabilitate – Fiscalitate
Contabilitate SRL, SA și alte tipuri de societăți
Răspuns:
Într-un număr nelimitat de SRL-uri, din 2022 nu mai există restricții. Anterior, Legea societăților limita la un singur SRL cu asociat unic per persoană. Această restricție a fost eliminată prin Legea 265/2022 privind registrul comerțului, în vigoare din 26 noiembrie 2022. Acum poți fi asociat unic în oricâte SRL-uri dorești.
Atenție la regimul fiscal: Deși legea societăților nu mai impune restricții, Codul Fiscal specifică că o persoană poate deține peste 25% din părțile sociale în doar o singură microîntreprindere. Dacă ai deja un SRL la regim micro cu peste 25%, noile firme trebuie înregistrate cu impozit pe profit.
Concluzie: Poți fi asociat unic în oricâte SRL-uri, dar ai grijă la regimul fiscal – doar o singură microîntreprindere dacă deții peste 25%.
Îți înființăm SRL-ul rapid, corect și fără drumuri la ghișeu.
Răspuns:
Nu, diferențele pozitive de curs valutar nu se iau în calcul. Codul Fiscal prevede că plafonul de 100.000 EUR se verifică folosind aceleași elemente ca la calculul bazei impozabile pentru micro. Iar la baza impozabilă, veniturile din diferențe de curs valutar sunt excluse – se scad din totalul veniturilor. Practic, dacă ai câștiguri din fluctuații valutare, acestea nu te apropie artificial de plafon.
Concluzie: Diferențele pozitive de curs valutar nu „umflă” veniturile pentru verificarea plafonului de 100.000 EUR. Verifică întotdeauna ce venituri intră efectiv în baza impozabilă.
Ai SRL? Îți preluăm contabilitatea SRL în 24h.
Răspuns:
Având în vedere că prevederile art. X pct. 1–3, art. XII și art. XIII intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026 și stabilesc termenul de 5 zile lucrătoare, facturile emise la data de 31.12.2025 se vor încărca în sistemul e-Factura în termen de maximum 5 zile calendaristice, conform legislației în vigoare la momentul emiterii acestora
Răspuns:
NU, cu o cifră de afaceri de 250.000 lei nu aveți obligația de a majora capitalul social conform Legii nr. 239/2025.
Răspuns:
În contextul noilor reglementări aduse prin Ordinul 407/2025, societățile comerciale care au activitatea întreruptă temporar și au această mențiune înregistrată la Registrul Comerțului sunt exceptate de la obligația depunerii declarației informative D406 SAF-T.
Prin urmare, certificatul constatator care atestă suspendarea temporară a activității este un document justificativ suficient pentru nedepunerea acestei declarații.
Ordinul ANAF nr. 407/2025 a extins lista entităților scutite, incluzând, printre altele:
- Unitățile de cult, asociațiile de proprietari și alte persoane juridice fără scop patrimonial care aplică sistemul de contabilitate în partidă simplă.
- Persoanele fizice care obțin venituri din profesii liberale și formele de organizare specifice acestora (birouri individuale, cabinete medicale, societăți profesionale, etc.).
- Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF).
- Instituțiile publice și autoritățile guvernamentale.
Este important de reținut că, începând cu 1 ianuarie 2025, contribuabilii mici care nu se încadrează în excepții au obligația de a depune declarația D406.[2] Pentru aceștia, autoritățile au prevăzut o perioadă de grație de până la șase luni pentru prima raportare lunară și de trei luni pentru cea trimestrială.
Răspuns:
Emiterea facturii în plus față de bonul fiscal depinde de tipul clientului, valoarea tranzacției și cerințele fiscale actuale (e-Factura, e-TVA):
1. Client persoană juridică
Sub 100 EUR: bonul fiscal cu CUI-ul firmei poate ține loc de factură (factură simplificată).
🔹 Totuși, la cererea clientului, trebuie emisă o factură completă.
Peste 100 EUR: factura este obligatorie prin lege, indiferent dacă se emite bon fiscal sau nu.
2. Client persoană fizică
Factura nu este obligatorie, dar se emite la cererea clientului, pentru:
- retururi sau garanții
- litigii sau reclamații
- deconturi (ex. achiziție în numele unei firme)
📌 Ce spune legea?
Potrivit OUG nr. 28/1999, comerciantul este obligat să emită factură la cererea clientului, indiferent dacă acesta este persoană fizică sau juridică.
✅ Recomandare practică
Întreabă clientul dacă dorește factură înainte de a finaliza tranzacția. Dacă da, solicită datele necesare și menționează pe factură plata prin bon fiscal (ex: „Plătit cu bon fiscal nr… din data de…”)
Răspuns:
Pentru a oferi o imagine completă, vom analiza situația din trei perspective: legală, fiscală și a riscurilor/bunelor practici.
1. Perspectiva Legală (Codul Civil)
Conform Codului Civil român, contractul de prestări servicii este un contract consensual. Acest lucru înseamnă că el se încheie prin simplul acord de voință al părților (art. 1178), nefiind obligatorie forma scrisă pentru validitatea sa, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
- Dovada acordului: Acordul de voință poate fi dovedit prin orice mijloc de probă: corespondență pe e-mail, mesaje, o comandă fermă din partea clientului sau chiar verbal.
- Rolul documentelor:
- Factura reprezintă cererea de plată pentru serviciile prestate.
- Raportul de activitate dovedește executarea obligațiilor (ce s-a lucrat, câte ore, ce etape s-au parcurs).
- Procesul verbal de predare-primire, semnat de client, este cea mai importantă dovadă. Acesta atestă că beneficiarul a primit livrabilul (planul de afaceri) și este de acord cu rezultatul muncii, acceptând practic finalizarea serviciului.
Din punct de vedere legal, aceste documente împreună constituie o probă solidă a existenței și executării unui acord contractual, chiar dacă acesta nu a fost formalizat într-un document unic numit “contract”.
2. Perspectiva Fiscală (Codul Fiscal și Practica ANAF)
Pentru organele fiscale (ANAF), elementul cheie este realitatea și justificarea economică a tranzacției. La un eventual control, inspectorii vor verifica dacă:
- Serviciul a fost prestat în mod real.
- Cheltuiala este deductibilă pentru client (adică este efectuată în scopul desfășurării activității economice).
Concluzie fiscală: Pentru ANAF, un dosar care conține factură + raport de activitate detaliat + proces verbal semnat de client este considerat un pachet de documente justificative solid, adesea mai convingător decât un contract generic, neînsoțit de dovezi de execuție.
Recomandare Profesională
Chiar dacă puteți factura legal și fiscal în condițiile descrise, cea mai bună practică este să aveți întotdeauna un contract scris, chiar și unul simplu.
Acesta nu trebuie să fie un document de 20 de pagini. Un contract de 1-2 pagini sau chiar un acord confirmat printr-un schimb de e-mailuri care să stabilească clar:
- Părțile implicate.
- Obiectul serviciului: “Consultanță pentru întocmirea unui plan de afaceri conform structurii anexate/discutate.”
- Livrabilele: Planul de afaceri în format .pdf, proiecțiile financiare în format .xls.
- Termenul de execuție.
- Prețul și modalitatea de plată.
- Confirmarea acceptării ofertei de către client.
Contabilitate PFA. I.I., I.F. și Liber Profesioniști
Răspuns:
Da, chiar dacă ești salariat și ți se reține CAS din salariu, pentru PFA ai obligația de a plăti CAS (contribuția la pensie) dacă veniturile încasate din activitatea PFA depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe economie.
Răspuns:
Se depun mai întâi declarațiile restante, apoi soluția depinde de situația concretă.
Este important când a fost emisă decizia de impunere. Depunerea declarației se face în termenul menționat în decizie, astfel încât aceasta să poată fi anulată din oficiu sau la cerere, prin SPV.
Pentru clarificări punctuale privind cazul tău, este recomandat să soliciți informații direct de la ANAF.
Răspuns:
Răspunsul este da – indiferent dacă este vorba despre un magazin online sau unul fizic.
Un PFA cu activitate de comerț online, care își determină venitul în sistem real, este obligat să facă ajustarea stocurilor la finalul anului fiscal pentru a stabili corect venitul impozabil.
Această ajustare nu este opțională, ci reprezintă un principiu fundamental al determinării profitului din activități comerciale. Iată explicația detaliată și prevederile legale.
De ce este necesară ajustarea stocurilor?
Scopul este de a respecta principiul conectării cheltuielilor la veniturile realizate. Mai simplu spus, în anul fiscal respectiv, aveți dreptul să deduceți (să scădeți) doar costul mărfurilor pe care le-ați vândut efectiv în acel an, nu costul tuturor mărfurilor pe care le-ați cumpărat.
- Dacă ați cumpărat marfă de 10.000 lei, dar la finalul anului încă o aveți în stoc, acea marfă nu a generat încă un venit. Costul ei va fi dedus în anul viitor, când o veți vinde.
- Dacă ați vândut marfă pe care o aveați în stoc de anul trecut, costul ei trebuie dedus în anul curent, pentru că acum a generat venit.
Cum se face calculul?
Calculul se face pentru a determina Costul Mărfurilor Vândute (CMV), care este cheltuiala deductibilă aferentă mărfii. Formula este următoarea:
Costul Mărfurilor Vândute = Stoc inițial de marfă + Achiziții de marfă în cursul anului – Stoc final de marfă
Unde:
- Stoc inițial de marfă: Valoarea mărfurilor pe care le aveați în stoc la începutul anului (la 1 ianuarie). Acesta este egal cu stocul final de la sfârșitul anului precedent.
- Achiziții de marfă: Totalul plăților efectuate pentru achiziția de marfă pe parcursul întregului an.
- Stoc final de marfă: Valoarea mărfurilor rămase nevândute la sfârșitul anului (la 31 decembrie), evaluată la prețul de achiziție. Pentru a determina acest stoc, este obligatorie efectuarea inventarierii anuale.
Rezultatul acestui calcul (CMV) se înscrie în Declarația Unică la capitolul de cheltuieli deductibile, alături de celelalte cheltuieli (ex: marketing, transport, chirie, utilități etc.).
Prevederile legale
Obligativitatea nu este menționată printr-o singură frază de tipul “trebuie să faceți ajustarea stocurilor”, ci reiese din coroborarea mai multor articole de lege care reglementează determinarea venitului în sistem real și obligațiile contabile.
Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015):
- Art. 68 – Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real. Acest articol stabilește formula generală: Venit brut – Cheltuieli deductibile = Venit net.
- Alin. (4) al acestui articol definește condițiile generale pentru ca o cheltuială să fie deductibilă, printre care și aceea de a fi “să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în vigoare“. Costul mărfii nevândute nu este o cheltuială aferentă veniturilor din anul curent, ci o investiție într-un activ (stocul) care va genera venituri viitoare.
Ordinul MFP nr. 170/2015 privind reglementările contabile pentru contabilitatea în partidă simplă:
- Acest ordin stabilește regulile practice. Cel mai important document aici este Registrul-inventar (cod 14-1-2).
- Anexa 1, Capitolul II, Pct. 35: “Registrul-inventar serveşte ca document contabil de înregistrare a rezultatelor inventarierii.”
- Legea contabilității nr. 82/1991: Stabilește obligația tuturor entităților, inclusiv PFA-urilor, de a efectua inventarierea generală a patrimoniului cel puțin o dată pe an, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar.
Concluzia practică: Prin obligația legală de a efectua inventarierea anuală și de a o înregistra în Registrul-inventar, se determină oficial valoarea stocului final. Această valoare este folosită apoi în calculul de mai sus pentru a stabili corect costul mărfurilor vândute, care este cheltuiala deductibilă ce se trece în Declarația Unică.
Exemplu simplificat:
- Stoc marfă la 01.01.2024: 2.000 lei
- Achiziții de marfă în 2024: 15.000 lei
- La inventarul din 31.12.2024, constatați un stoc final de marfă: 3.000 lei
Cheltuiala deductibilă cu marfa pentru 2023 (CMV) nu este 15.000 lei (cât ați plătit), ci:
CMV = 2.000 + 15.000 – 3.000 = 14.000 lei
În Declarația Unică, care trebuie depusă cel târziu până la data de 25 mai 2025, veți include la capitolul cheltuieli deductibile suma de 14.000 lei reprezentând achiziția de marfă, precum și alte cheltuieli aferente desfășurării activității.
Pe scurt: Da, ajustarea stocurilor este obligatorie, impusă de principiile fiscale și de obligația legală de a efectua inventarierea anuală. Ignorarea acestui pas duce la o determinare incorectă a venitului impozabil și, implicit, la un risc fiscal în cazul unui control ANAF.
Răspuns:
1. Impozitul pe venit – 10% din venitul net
Venitul net = venituri brute încasate – cheltuieli deductibile plătite
Impozitul este fix: 10%, indiferent de plafonul veniturilor.
2. CASS – Contribuția pentru sănătate (10%)
Se aplică în funcție de venitul net realizat:
Venit net anual Contribuție CASS
- Sub 24.300 lei se plătește CASS 2.430 lei/an (opțional în unele cazuri)
- Între 24.300 și 243.000 lei 10% din venitul net
- Peste 243.000 lei 24.300 lei/an
📌 Scutiri CASS – Nu plătești CASS dacă:
- Ești student sub 26 de ani
- Ai handicap grad 1 sau 2
- Ai pierderi sau venitul net este zero.
- Ai contract de muncă activ și deja contribui cu minimum 2.430 lei/an la CASS
3. CAS – Contribuția pentru pensie (25%)
Obligația plății apare doar dacă venitul net depășește 48.600 lei/an
(= 12 salarii minime brute pe economie).
Venit net anual Contribuție CAS
- Între 48.600 – 97.200 lei se plătește CAS 12.150 lei/an
- Peste 97.200 lei se plătește CAS 24.300 lei/an
📌 Pensionarii sunt excepți de la plata CAS, indiferent de nivelul veniturilor.
Răspuns:
Da, se poate radia un PFA la ONRC chiar dacă există datorii la stat sau declarații nedepuse.
Însă:
- ONRC (Registrul Comerțului) permite radierea fără condiția achitării datoriilor.
- ANAF rămâne în continuare cu dreptul de a urmări obligațiile fiscale restante și de a solicita depunerea declarațiilor lipsă.
Practic, radiarea stinge activitatea juridică a PFA-ului, dar nu vă scapă de obligațiile fiscale deja existente.
👉 Recomandare: înainte de radiere, verificați situația fiscală și depuneți declarațiile pentru a evita amenzi suplimentare.
Răspuns:
Ce prevede Codul fiscal?
Persoanele fizice autorizate (PFA) care desfășoară activități independente pot beneficia de scutirea de la plata impozitului pe venit, dar doar în anumite condiții.
👉 Conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), sunt scutite de impozitul pe venit persoanele încadrate cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile obținute din activități independente.
❗ Persoanele cu handicap mediu sau ușor nu beneficiază de această scutire și trebuie să achite impozitul aferent veniturilor realizate ca PFA.
Răspuns:
Obligarea unui salariat să își înființeze PFA pentru a continua activitatea este, în esență, o formă de evitare a raportului de muncă și poate avea consecințe legale atât pentru „angajator”, cât și pentru persoana fizică (PFA-ul). Legea impune o distincție clară între munca salariată (dependență) și activitatea independentă (PFA).
🔎 Ce spune Codul Fiscal (art. 7 pct. 3 și Normele aferente):
Pentru ca o activitate să fie considerată independentă, trebuie să îndeplinească cel puțin 4 din următoarele 7 criterii:
- Ai libertatea de a alege locul, modul și programul de lucru (toate 3 trebuie îndeplinite cumulativ);
- Ai libertatea de a lucra pentru mai mulți clienți;
- Asumi riscurile activității (nu ești plătit indiferent de rezultat);
- Folosești propriul tău patrimoniu (echipamente, birou, etc.);
- Prestezi activitatea prin efort propriu, intelectual sau fizic;
- Ești membru într-un corpul profesional reglementat (ex: CECCAR, CMR, Barou etc.);
- Ai libertatea de a colabora cu alți prestatori sau angajați.
Dacă NU sunt îndeplinite minim 4 condiții, atunci vorbim de muncă dependentă, iar raportul trebuie încadrat ca contract de muncă (Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).
⚖️ Implicarea forțată ca PFA este riscantă:
Dacă autoritățile fiscale (ANAF sau ITM) constată că relația este de fapt una de subordonare, pot recalifica veniturile ca venituri salariale și impune retroactiv:
- Impozit pe venit
- CAS + CASS
- Contribuție asiguratorie muncă
- Penalități și dobânzi
PFA-ul poate răspunde personal pentru prejudiciile cauzate (răspundere nelimitată).
Răspuns:
Da, poți avea atât contract de muncă, cât și PFA în același timp. Nu există nicio interdicție legală, însă trebuie să respecți eventualele clauze de neconcurență din contractul de muncă.
Din punct de vedere fiscal, veniturile din PFA se impozitează separat față de salariu, prin Declarația unică. Dacă venitul net din PFA depășește plafonul legal (24.000 lei pentru CASS și 48.000 lei pentru CAS în 2025), vei datora contribuții și pentru PFA, chiar dacă plătești deja prin salariu.
Este o practică legală și frecventă, atâta timp cât activitățile nu se suprapun nelegal.
Răspuns:
Da. Chiar dacă nu are activitate, PFA-ul trebuie să depună Declarația Unică cu venituri zero, pentru a informa ANAF că nu a realizat venituri. În lipsa acestei declarații pot apărea amenzi sau impozite impuse din oficiu de ANAF.
Răspuns:
Nu. PFA-urile nu depun bilanț contabil ca societățile (SRL).
Ele depun Declarația Unică pentru veniturile realizate și eventual alte declarații fiscale, în funcție de situație.
Servicii Contabilitate
Răspuns:
Conform art. 10 din Legea contabilității nr. 82/1991, contabilitatea unui SRL se poate organiza și conduce în următoarele moduri:
- De către un economist, cu studii economice și contract individual de muncă;
- De către un contabil autorizat, dar acesta nu are dreptul să semneze situațiile financiare anuale (bilanțul);
- De către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă, membri CECCAR – aceștia au dreptul să semneze bilanțul și își asumă întreaga răspundere profesională.
📌 Sancțiuni prevăzute de lege:
Art. 41 pct. 9) – nerespectarea prevederilor art. 10 – amendă de la 1.000 la 10.000 lei.
👉 În concluzie: contabilitatea unui SRL trebuie organizată corect și legal, prin persoane autorizate. Orice abatere atrage amenzi semnificative între 1.000 și 10.000 lei, plus răspunderea administratorului firmei.
Secțiuni Blog
- Casa de Marcat Daisy Expert SX – Mod Utilizare și manual21 aprilie 2019
- Casa de Marcat Tremol M20 – Mod Utilizare și manual28 iunie 2019
