In cazul cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice, impozitul pentru cladirile respective se calculeaza prin insumarea impozitului calculat pentru suprafata folosita in scop rezidential (locuit), cu impozitul determinat pentru suprafata folosita în scop nerezidential.
Daca suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct, se aplica urmatoarele reguli:
- Situația în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal, dar nu se desfășoară nicio activitate economică:
- Context: Această situație se referă la clădiri sau părți de clădiri care sunt înregistrate ca reședință (domiciliu fiscal), iar, din punct de vedere legal și faptic, nicio activitate economică (firmă, PFA etc.) nu își desfășoară operațiunile la acea adresă. Chiar dacă există potențial sau o parte a clădirii ar putea fi folosită nerezidențial, lipsa unei activități economice înregistrate și declarate este determinantă.
- Regula de impozitare: În acest caz, întregul impozit pe clădire se va calcula similar impozitului pentru clădirile rezidențiale. Aceasta înseamnă că se vor aplica cotele de impozitare și regulile specifice stabilite pentru proprietățile cu destinație locativă, care, în general, sunt mai mici decât cele pentru clădirile nerezidențiale. Raționamentul este că, în absența unei activități economice, prevalează caracterul rezidențial al proprietății.
- Situația în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică:
- Context: Această situație descrie o proprietate unde, pe lângă funcția rezidențială, există și o activitate economică înregistrată la aceeași adresă (de exemplu, un PFA sau o firmă al cărei sediu social este la domiciliul proprietarului). Criteriul cheie aici este imputarea cheltuielilor cu utilitățile (electricitate, gaze, apă, salubritate etc.) direct în contabilitatea persoanei juridice sau fizice care desfășoară activitatea economică.
- Regula de impozitare: În acest scenariu, întregul impozit pe clădire se va calcula similar impozitului pentru clădirile nerezidențiale. Prin faptul că utilitățile sunt înregistrate ca cheltuieli ale activității economice, se consideră că întreaga proprietate (sau o parte semnificativă din ea) servește scopului economic, justificând aplicarea unei cote de impozitare specifice clădirilor nerezidențiale, care este de obicei mai mare. Această regulă servește ca un indicator pragmatic al prevalenței caracterului economic al utilizării, în lipsa unei delimitări fizice clare.
Este esențial ca proprietarii să înțeleagă aceste reguli și să-și gestioneze corect înregistrările fiscale și contabile pentru a asigura o impozitare corectă și pentru a evita eventuale sancțiuni din partea autorităților.
Exemplu de calculul referitor la impozitul pentru cladirile rezidentiale:
a) pentru o garsoniera in suprafata construita de 30 mp, situat in zona A in cadrul localitatii, cota aplicata asupra valorii impozabile -0,1% (aceeasi ca în anul 2015):
2015: 30mp*935 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=70 lei.
2016: 30mp*1000 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=75 lei.
b) pentru un apartament cu 2 camere in suprafata construita de 40 mp, situat in zona A in cadrul localitatii, cota aplicata asupra valorii impozabile -0,1% (aceeasi ca în anul 2015):
2015: 40mp*935 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=94 lei.
2016: 40mp*1000 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=100 lei.
c) pentru un apartament cu 2 camere in suprafata construita de 50 mp, situat in zona A in cadrul localitatii, cota aplicata asupra valorii impozabile -0,1%:
2015: 50mp*935 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=117 lei.
2016: 50mp*1000 (norma din lege)*2,5 (coeficient de corectie)*0,1%(cota de impozitare)=125 lei.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin înmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1,4 (fata de 1,2 pâna în anul 2015).
sursa: spfl.ro
In cazul in care la adresa cladirii este inregistrat un domiciliu fiscal la care se desfasoara activitatea economica, iar cheltuielile cu utilitatile NU sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica, impozitul pe cladiri se calculeaza similar impozitului pentru cladirile rezidentiale (de locuit) daca proprietarul da o declaratia pe proprie raspundere prin care se atesta faptul ca „nici una din cheltuielile cu utilitatile nu sunt înregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica ”. Prin sintagma ” cheltuieli cu utilitatile ” se întelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare.
Despre autor: Consultant Dianex
