EORI online – Ghid pentru sistemul de identificare şi înregistrare a operatorilor economici

Sistemul EORI a fost înființat pentru a facilita înregistrarea operatorilor economici prevăzută la articolul 9 din CVU.

Un cod EORI înseamnă un număr de identificare unic pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, atribuit de o autoritate vamală unui operator economic sau unei alte persoane pentru înregistrare în scopuri vamale [articolul 1 punctul 18 din AD CVU]. Normele privind numerele EORI sunt prevăzute la articolul 9 din CVU, la articolele 3-7 din AD CVU și la articolele 6 și 7 din APA CVU.

Dispozițiile privind numărul EORI nu limitează și nici nu aduc atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din normele care reglementează obligația de a solicita și a obține orice număr de identificare care ar putea fi necesar în diferite state membre, în alte domenii decât cel vamal, cum ar fi impozitarea sau statisticile.

Prin înregistrarea într-un stat membru în scopuri vamale, operatorii pot obține un număr EORI valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În mod evident, pentru a beneficia pe deplin de utilizarea unui număr de identificare unic, titularii trebuie să utilizeze numărul EORI – odată ce acesta le-a fost atribuit – în toate comunicările cu orice autoritate vamală din UE pentru care este necesar un număr de identificare vamală.

Autoritățile vamale din UE trebuie să aibă acces ușor și sigur la datele de înregistrare și identificare ale operatorilor. Pentru a asigura acest lucru, s-a dezvoltat un sistem electronic central pentru stocarea datelor de înregistrare a operatorilor economici și a altor persoane și pentru efectuarea de schimburi de date cu privire la numerele EORI între autoritățile vamale. Acest sistem central conține datele enumerate în titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU.

Numărul EORI este atribuit gratuit persoanei interesate de către autoritățile vamale competente ale statelor membre.

Cerințele comune în materie de date pentru înregistrarea operatorilor economici și a altor persoane sunt prevăzute în anexa 12-01 la AD CVU, iar formatele și codurile acestor cerințe comune în materie de date sunt prevăzute în anexa 12-01 la APA CVU.

La 5 martie 2018, Comisia Europeană a introdus EOS v3.11.0.0, care include aplicația EORI2. Actualizarea face parte din implementarea la nivel informatic a Codului vamal al Uniunii, în conformitate cu programul de lucru stabilit în acest scop.

EORI2 a devenit necesar ca urmare a modificărilor legislative aduse de Codul vamal al Uniunii și de actul delegat și actul de punere în aplicare care îl completează.

Acesta aduce următoarele îmbunătățiri în domeniul comercial și vamal:

Începând din data de 5 martie 2018, Regulamentul delegat (UE) 2016/341 care stabilește normele tranzitorii pentru anumite dispoziții ale Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încă operaționale, nu s-a mai aplicat în cazul EORI. Totuși, acesta se aplică în cazul declarației vamale atât timp cât sistemul național de declarare a mărfurilor nu este actualizat în conformitate cu legislația privind CVU. În acest context, toate trimiterile la anexa B la AD CVU din prezentul document ar trebui interpretate ca trimiteri la anexa 9 la Regulamentul delegat (UE) 2016/341 în cazul statelor membre ale căror sisteme de declarare nu au fost actualizate în conformitate cu cerințele CVU.

Ca urmare a experienței practice dobândite și având în vedere situațiile foarte specifice care rezultă din implementarea EORI, orientările privind EORI vor trebui în continuare explicate și ilustrate cu exemple de bune practici, ori de câte ori va fi nevoie.

Operatorii economici stabiliți în UE trebuie întotdeauna să fie înregistrați în statul membru în care sunt stabiliți. Chiar dacă prima operațiune are loc într-un alt stat membru, operatorii economici trebuie să solicite statului membru în care sunt stabiliți să le atribuie un număr EORI.

Pe parcursul procesului de înregistrare, operatorii economici trebuie să respecte normele naționale ale statului membru în care sunt stabiliți.
Legislația națională a fiecărui stat membru stabilește cine este considerat persoană fizică, persoană juridică sau asociere de persoane recunoscută ca având capacitatea de a încheia acte juridice, dar căreia îi lipsește statutul legal de persoană juridică.

Anexa II la prezentul document prezintă exemple de forme juridice ale unor entități care, în conformitate cu legislația națională a statelor membre, sunt persoane juridice sau asocieri de persoane cărora le este recunoscută capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu au statut legal de persoană juridică.

Este necesară atribuirea unui număr EORI entităților care sunt persoane juridice sau care au capacitatea de a încheia acte juridice, dar nu au statut legal de persoană juridică și care, în cadrul activității lor profesionale, sunt implicate în activități reglementate de legislația vamală. Fiecare entitate poate deține un singur număr EORI destinat utilizării, după cum este necesar, în toate comunicările cu orice autoritate vamală din cadrul Uniunii Europene.

Așadar, un furnizor stabilit în UE care nu este implicat în activități reglementate de legislația vamală, care furnizează materii prime aflate deja în liberă circulație către un producător stabilit în UE, nu este obligat să solicite un număr EORI. În mod similar, nu este obligat să dețină un număr EORI transportatorul care nu este implicat în activități reglementate de legislația vamală în niciun stat membru și care transportă doar mărfuri aflate în liberă circulație pe teritoriul vamal al Uniunii.

Ar trebui să se ia în considerare faptul că, dată fiind procedura administrativă prevăzută în legislația națională a statului membru, înregistrarea EORI ar putea dura mai multe zile. Operatorii economici ar trebui să inițieze procedura de înregistrare în vederea obținerii unui număr EORI înainte de începerea activităților reglementate de legislația vamală, respectiv înainte de începerea operațiunilor de export sau import (în cazul în care, având în vedere activitatea economică a persoanei în cauză, aceste operațiuni sunt planificate în viitorul apropiat).

Operatorii economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii se înregistrează pentru a obține un număr EORI în cazul în care desfășoară una dintre următoarele activități (a se vedea articolul 5 din AD CVU):

• depun o declarație vamală pe teritoriul vamal al Uniunii, cu excepția următoarelor declarații:
  1. o declarație vamală întocmită în conformitate cu articolele 135-144 din AD CVU.
     • o declarație verbală astfel cum este menționată la articolele 135-137
     • o declarație vamală realizată prin orice alt act menționat la articolele 138-142
     • o declarație pe suport de hârtie astfel cum este menționată la articolul 143
     • trimiteri poștale astfel cum sunt menționate la articolul 144
  2. O declarație vamală întocmită pentru regimul de admitere temporară (de exemplu, pentru o expoziție) sau o declarație de reexport pentru descărcarea regimului respectiv.
     Cu toate acestea, operatorii economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii se înregistrează la autoritățile vamale înainte de a depune o declarație vamală pentru a plasa mărfuri sub regimul de admitere temporară sau o declarație de reexport pentru a descărca regimul respectiv în cazul în care este necesară înregistrarea pentru utilizarea sistemului comun de gestionare a garanțiilor.
     Operatorii economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii și care dețin carnete ATA sau CPD nu vor trebui să solicite un număr EORI pentru a plasa mărfuri sub regimul de admitere temporară și nici să depună o declarație de reexport pentru a descărca acel regim.
     Exemplu: Un operator economic din Canada care declară mărfurile pentru regimul de admitere temporară în baza unui carnet ATA nu trebuie să solicite un număr EORI.
  3. O declarație vamală în temeiul Convenției privind un regim de tranzit comun1 depusă de un operator economic stabilit într-o țară de tranzit comun. Cu toate acestea, operatorii economici stabiliți într-o țară de tranzit comun se înregistrează la autoritățile vamale înainte de depunerea unei declarații vamale în temeiul Convenției privind un regim de tranzit comun, în cazul în care această declarație conține informațiile specifice ale unei declarații sumare de intrare sau este utilizată ca declarație prealabilă la ieșire.
  4. O declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional depusă de un operator economic stabilit în Andorra sau în San Marino.
     Cu toate acestea, operatorii economici stabiliți în Andorra sau în San Marino se înregistrează la autoritățile vamale înainte de a depune o declarație vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional, în cazul în care această declarație conține informațiile specifice ale unei declarații sumare de intrare sau este utilizată ca declarație prealabilă la ieșire.
• depun o declarație sumară de ieșire sau de intrare pe teritoriul vamal al Uniunii;
• depun o declarație de depozitare temporară pe teritoriul vamal al Uniunii;
• acționează în calitate de transportator în scopul transportului maritim, pe căile navigabile interioare sau aerian;
• acționează în calitate de transportator care este conectat la sistemul vamal și care dorește să primească oricare dintre notificările prevăzute în legislația vamală în ceea ce privește depunerea sau modificarea declarațiilor sumare de intrare.

Cu toate acestea, un operator economic care acționează în calitate de transportator în scopul transportului maritim, pe căile navigabile interioare sau aerian nu se înregistrează în cazul în care i-a fost atribuit un număr de identificare unic acordat de o țară terță în cadrul unui program de parteneriat cu comercianții dintr-o țară terță care este recunoscut de Uniune.

• acționează în calitate de transportator care este conectat la sistemul vamal și care dorește să primească oricare dintre notificările prevăzute în legislația vamală în ceea ce privește depunerea sau modificarea declarațiilor sumare de intrare.

Exemplu: Un exportator chinez sau elvețian ale cărui mărfuri sunt expediate unui destinatar de pe teritoriul UE nu trebuie să solicite un număr EORI. Cu toate acestea, dacă dorește, de exemplu, să depună pe teritoriul Uniunii una dintre declarațiile menționate mai sus, exportatorul în cauză va trebui să fie înregistrat pentru obținerea unui număr EORI.

Având în vedere că procesul de înregistrare ar putea dura mai multe zile în contextul procedurii administrative prevăzute în legislația națională a statului membru, se recomandă ca operatorii economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul Uniunii Europene (a se vedea secțiunea 1.2 pentru detalii privind autoritățile responsabile pentru înregistrarea EORI) să se înregistreze în prealabil în statul membru în care intenționează să înceapă oricare dintre activitățile enumerate mai sus.

Alte persoane decât operatorii economici trebuie să se înregistreze în următoarele situații:

• în cazul în care această înregistrare este impusă de legislația unui stat membru
• în cazul în care persoana efectuează operațiuni pentru care trebuie furnizat un număr EORI, în conformitate cu anexa A și anexa B la AD CVU

Nu este necesar un număr EORI online în cazul în care o altă persoană decât un operator economic depune o declarație vamală verbală.

Alte persoane decât operatorii economici care dețin carnete ATA sau CPD nu vor trebui să solicite un număr EORI pentru a plasa mărfuri sub regimul de admitere temporară și nici să depună o declarație de reexport pentru a descărca regimul.

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din AD CVU, nu este necesară înregistrarea în cazul în care o persoană depune declarații vamale doar ocazional, iar autoritățile vamale consideră acest lucru justificat.

În funcție de condițiile specifice, autoritatea vamală a statului membru poate decide numărul maxim de declarații vamale/an pe care o persoană le poate depune fără a avea atribuit un număr EORI.

Reprezentanțele diplomatice ale UE și misiunile diplomatice ale țărilor terțe nu sunt obligate să solicite numere EORI.

Exemplu: Ambasada Germaniei de la Zagreb nu este operator economic, astfel cum este definit la articolul 5 punctul 5 din CVU. Prin urmare, nu este necesară înregistrarea în vederea obținerii unui număr EORI.

În cazul în care înregistrarea este necesară din motive pragmatice, de exemplu, deoarece ambasada Germaniei de la Zagreb efectuează operațiuni pentru care trebuie furnizat un număr EORI, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) litera (a) din CVU, autoritățile vamale croate sunt autoritățile competente să emită numărul EORI, întrucât ambasada Germaniei de la Zagreb este stabilită în Croația.

Pentru organizațiile internaționale și cele neguvernamentale este necesară o analiză de la caz la caz. Ca regulă generală (cu câteva excepții), organizațiile internaționale nu realizează activități care intră sub incidența legislației vamale și nu efectuează o activitate comercială. Cu toate acestea, nu se poate exclude eventualitatea ca, în anumite cazuri, ele să întreprindă activități care fac obiectul legislației vamale, caz în care li se atribuie numere EORI.

Activitățile organizațiilor neguvernamentale pot avea un oarecare caracter comercial. Prin urmare, unele dintre acestea vor fi considerate operatori economici și vor avea nevoie de un număr EORI, chiar dacă majoritatea operațiunilor lor de import și de export sunt scutite de taxe vamale.

Exemplu: Societatea C stabilită în Suedia depune o declarație vamală de import în Ungaria. Întrucât societatea C este stabilită în Suedia, trebuie să i se atribuie un număr EORI de către autoritatea vamală suedeză, chiar dacă activitățile sale vamale sunt desfășurate integral în Ungaria. Acest număr EORI ar trebui declarat pentru E.D. 3/18 (nr. de identificare al declarantului).

Cazuri specifice pentru înregistrarea EORI – Companiile multinaționale

Există două principii de bază care se aplică pentru a se stabili unde va fi emis numărul EORI al acestora:

• EO trebuie să fie o „persoană” (astfel cum este definită la articolul 5 punctul 4 din CVU) dintr-un anumit stat membru al UE. Prin urmare;
• ar trebui emis un singur număr EORI pentru fiecare „persoană”

De obicei, companiile multinaționale sunt alcătuite dintr-o societate-mamă și mai multe entități, fiecare din ele fiind o persoană juridică individuală, adică o entitate juridică separată, înregistrată la registrul local al comerțului în temeiul dreptului societăților comerciale din statul membru în care este stabilită entitatea respectivă, sau pot lua forma unei asocieri de persoane cărora le este recunoscută capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu au statut legal de persoană juridică.
În astfel de cazuri, fiecare entitate care este o persoană „separată” și „desfășoară activități comerciale reglementate de legislația vamală” poate obține propriul număr EORI.

Exemplu: Societatea-mamă P este stabilită în Germania. Aceasta are două entități: S1, înregistrată în Belgia, și S2, înregistrată în Austria. Ambele sunt persoane juridice.
Societatea-mamă P nu este implicată în activități reglementate de legislația vamală în niciun stat membru, dar entitățile sunt implicate în asemenea activități.

Nu este necesar să se atribuie societății-mamă P un număr EORI, deoarece aceasta nu este operator economic, astfel cum este definit în articolul 5 punctul 5 din CVU (societatea nu este implicată în activități reglementate de legislația vamală în niciun stat membru). Cu toate acestea, entitățile sale vor fi supuse obligației impuse prin articolul 9 din CVU și vor trebui să aibă un număr EORI. În cazul entității S1, numărul EORI va fi atribuit de autoritatea vamală belgiană, iar în cazul entității S2, numărul EORI va fi atribuit de autoritatea vamală austriacă.

Companiile multinaționale: unele entități nu sunt „persoane”, astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 4 din CVU

Companiile multinaționale pot fi, de asemenea, constituite dintr-o societate-mamă și mai multe entități situate în diferite state membre. În temeiul dreptului național al societăților comerciale, unele din aceste entități sunt „persoane”, adică o entitate juridică separată, înregistrată la registrul local al comerțului în conformitate cu dreptul societăților comerciale din statul membru în care este stabilită entitatea respectivă, sau o asociere de persoane căreia îi este recunoscută capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statut legal de persoană juridică. Pe de altă parte, alte entități sunt birouri, sedii sau alte amplasamente ale societății propriu-zise, dar nu „persoane”, astfel cum sunt definite la articolul 5 punctul 4 din CVU, prin urmare, acestor entități nu li se poate atribui un număr EORI.

Numai o „persoană” poate încheia tranzacții vamale sau poate fi parte la acestea, respectiv poate depune o declarație vamală (articolul 5 punctul 12 din CVU), poate acționa în calitate de reprezentant (articolul 18 din CVU) sau poate primi o autorizație pentru un regim vamal special (în toate aceste cazuri CVU, AD CVU sau APA CVU face referire la o „persoană”).

Exemplul 1
Societatea-mamă C este stabilită în Franța. Aceasta deține următoarele entități: S1, stabilită în Estonia, S2, stabilită în Germania și S3, stabilită în Țările de Jos. Niciuna dintre aceste entități nu este o „persoană”, astfel cum este definită la articolul 5 punctul 4 din CVU.

Societatea-mamă C desfășoară activități comerciale reglementate de legislația vamală în mai multe state membre.

Autoritatea vamală din Franța va atribui societății-mamă C un număr EORI întrucât aceasta este „operator economic” (este o persoană și, în cadrul activității sale profesionale, este implicată în activități reglementate de legislația vamală) stabilit în Franța.

Entitățile sale (S1, S2 și S3) nu vor avea un număr EORI, deoarece niciuna din ele nu este o „persoană” în sensul definiției de la articolul 5 punctul 4 din CVU.
Prin urmare, atunci când societatea-mamă C depune o declarație vamală la importarea unor mărfuri care vor fi livrate uneia dintre entitățile sale, numărul EORI al societății-mamă C ar trebui furnizat pentru E.D. 3/16 (nr. de identificare al importatorului) și E.D. 3/18 (nr. de identificare al declarantului).

Exemplul 2
Societatea-mamă PC este stabilită în Germania. Aceasta deține următoarele entități: E1, stabilită în Austria, E2, stabilită în România, și E3, stabilită în Slovacia.
Entitatea E1 este înregistrată în Austria și este persoană juridică în conformitate cu legislația austriacă. Entitatea E2 și entitatea E3 nu sunt persoane juridice și nici asocieri de persoane cărora le este recunoscută capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu au statut legal de persoană juridică în conformitate cu legislația românească și, respectiv, slovacă. Prin urmare, acestea nu sunt „persoane” în sensul definiției de la articolul 5 punctul 4 din CVU.

Societatea-mamă PC și entitatea E1 desfășoară activități comerciale reglementate de legislația vamală în mai multe state membre.

Atât societatea-mamă PC, cât și entitatea E1 vor primi un număr EORI, deoarece sunt „operatori economici” conform definiției de la articolul 5 punctul 5 din CVU (acestea sunt persoane și, în cadrul activității lor profesionale, sunt implicate în activități reglementate de legislația vamală). Societății-mamă PC i se va atribui un număr EORI de către autoritățile vamale germane, iar entității E1 de către autoritățile vamale austriece.

Entitățile E2 și E3 nu vor avea un număr EORI deoarece niciuna dintre ele nu este o „persoană” în sensul definiției de la articolul 5 punctul 4 din CVU și, în consecință, nu sunt „operatori economici”.

Entitatea E1 poate depune o declarație vamală. La rândul său, societatea-mamă PC poate acționa și în calitate de reprezentant al entității E1. Societatea PC va întocmi o declarație vamală la importarea unor mărfuri care vor fi livrate entității E1. Numărul EORI al societății-mamă PC ar trebui furnizat pentru E.D. 3/18 (nr. de identificare al declarantului), în timp ce numărul EORI al entității E1 ar trebui furnizat pentru E.D. 3/16 (nr. de identificare al importatorului).
În ceea ce privește entitățile E2 și E3, a se vedea, de asemenea, exemplul 1.

Exemplul 3
Societatea-mamă P este o persoană juridică al cărei sediu central se află în Statele Unite ale Americii. Aceasta deține următoarele entități: sediul social R1, stabilit în Irlanda, sediul social R2, stabilit în Polonia, și sediul social R3, stabilit în Danemarca.

Nici sediul R1 și nici sediile R2 și R3 nu sunt persoane juridice sau asocieri de persoane cărora li se recunoaște capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu au statut legal de persoană juridică în temeiul legislației naționale a țării în care acestea sunt stabilite. Niciuna din ele nu este, așadar, o „persoană” în sensul definiției de la articolul 5 punctul 4 din CVU.

Societatea-mamă P desfășoară activități comerciale reglementate de legislația vamală prin intermediul celor trei entități europene ale sale.
Prin urmare, societatea-mamă P este un operator economic (articolul 5 punctul 5 din CVU): este o „persoană” și, în cadrul activității sale profesionale, este implicată în activități reglementate de legislația vamală. De asemenea, aceasta este stabilită pe teritoriul UE, deoarece are sediile sociale în Uniune (articolul 5 punctul 31 din CVU). Societatea-mamă P va avea nevoie de un număr EORI. Cu toate acestea, în scopuri vamale, operatorii economici și alte persoane pot avea un singur număr EORI.

Așadar, cu toate că deține sedii sociale în mai multe state membre, societatea-mamă P poate solicita și utiliza un singur număr EORI atribuit de unul dintre aceste state membre: Irlanda, Polonia sau Danemarca. Adresa societății-mamă P din SUA trebuie indicată în datele de înregistrare drept adresa de stabilire, chiar dacă se consideră că este stabilită în trei state membre prin intermediul a trei sedii sociale. Pentru operatorii economici care au o adresă într-o țară terță, este obligatoriu să se indice dacă operatorul economic este sau nu stabilit pe teritoriul vamal al Uniunii, ceea ce face, de asemenea, parte din înregistrarea în baza de date EORI.

Trebuie să se țină cont de faptul că entitățile acesteia sunt situate în mai multe state membre. În fiecare dintre aceste state membre, societatea-mamă P poate fi obligată să se înregistreze și să obțină un număr de identificare utilizat în alte domenii decât cel vamal, cum ar fi impozitarea sau statisticile, de exemplu, un cod de înregistrare în scopuri de TVA.

În cazul în care este necesară înregistrarea, aceasta se face la:

•  autoritățile vamale responsabile pentru locul în care operatorul economic depune o declarație
• la autoritățile vamale responsabile pentru locul în care operatorul economic depune o cerere pentru obținerea unei decizii

Exemplu: Societatea C este stabilită în Rusia și operează mijloacele de transport cu care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii.

Operațiunile sale de transport vizează mai multe state membre. Societatea C va transporta mărfurile și va depune prima sa declarație sumară de intrare în Polonia. Declarația sumară de intrare trebuie să includă numărul EORI al persoanei care depune declarația. Pentru a obține numărul EORI, societatea C trebuie să respecte legislația națională a Poloniei. Numărul EORI atribuit va fi utilizat pentru completarea declarației sumare de intrare și pentru identificarea pe viitor a societății C în relația cu autoritățile vamale din UE.

Exemplu: Solicitantul unei decizii privind informațiile tarifare obligatorii trebuie să se înregistreze înainte de a depune o cerere pentru obținerea unei decizii referitoare la ITO.

În cazul în care cererea este depusă prin utilizarea unei tehnici de prelucrare electronică a datelor, se furnizează întotdeauna numărul EORI al solicitantului (E.D. 3/2 – identificarea solicitantului/titularului autorizației sau al deciziei).

Normele privind procesul de înregistrare pentru atribuirea unui număr EORI sunt prevăzute în legislația națională a statelor membre.

Autoritățile vamale din statele membre nu ar trebui să finalizeze înregistrarea datelor enumerate în anexa 12-01 la AD CVU decât ulterior autentificării informațiilor furnizate.

Înainte de a atribui un număr EORI, autoritățile responsabile din statele membre ar trebui să consulte sistemul EORI pentru a confirma faptul că persoanei nu i-a mai fost atribuit anterior un astfel de număr. Consultările trebuie să se bazeze pe ortografierea numelui persoanei indicate în documentele de identificare.

Pentru a optimiza procesul de înregistrare, statele membre emitente ar trebui să încarce noua înregistrare EORI în EOS central cât mai curând posibil, pentru a se evita situația în care operatorul economic ar utiliza EORI înainte ca acesta să fie pus la dispoziția celorlalte administrații vamale naționale prin intermediul EOS central.

Identitatea operatorilor economici care nu sunt stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii poate fi confirmată prin:

• în cazul persoanelor fizice: un pașaport sau un alt document de călătorie valabil [a se vedea articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), JO L 77, 23.3.2016] sau
•  în cazul persoanelor juridice sau al asocierilor de persoane: un document de la registrul comerțului (originalul sau copia legalizată a unui document oficial care conține date de identificare, emis de autoritățile responsabile din cadrul registrului comerțului sau de camerele de comerț din UE sau din țara terță).

Informații detaliate privind procedura de atribuire a unui număr EORI sunt disponibile pe site-urile web
ale autorităților vamale naționale ale statelor membre, la adresa aceasta.

Sistemul central EORI stochează elementele de date enumerate în tabelul de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU. Furnizarea unora dintre acestea este opțională pentru statele membre, în timp ce furnizarea altora este obligatorie.

Statele membre trebuie să încarce periodic în sistemul central elementele de date 1-5, 9-10 și 14-15 enumerate în Tabelul cerințelor în materie de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU cu privire la operatorii economici și la alte persoane, ori de câte ori sunt atribuite noi numere EORI sau în cazul în care apar modificări ale acelor date. Acesta cuprinde:

E.D. 1 – numărul EORI,
E.D. 2 – numele complet al persoanei,
E.D. 3 – adresa de stabilire/adresa de reședință,
E.D. 4 – stabilirea pe teritoriul vamal al Uniunii,
E.D. 5 – codul (codurile) de înregistrare în scopuri de TVA, dacă este (sunt) atribuit(e) de statele membre,
E.D. 9 – acordul pentru divulgarea datelor cu caracter personal menționate la punctele 1, 2 și 3,
E.D. 10 – denumirea scurtă,
E.D. 14 – data de începere a valabilității numărului EORI,
E.D. 15 – data de expirare a numărului EORI

În cazul în care sistemele naționale impun colectarea elementelor de date 6-8 și 11-13 enumerate în Tabelul cerințelor în materie de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU, statele membre încarcă aceste date în sistemul central EORI. Pentru datele care sunt încărcate în sistemul central se utilizează codurile prevăzute în anexa 12-01 la APA CVU. Anexa 12-01 este publicată pe pagina web a TAXUD, în secțiunea „EU Customs data model html publication”.

Explicațiile referitoare la elementele de date pe care statele membre au obligația să le colecteze în vederea atribuirii unui număr EORI se regăsesc în anexa I la prezentul document de orientare.

În temeiul articolului 9 alineatul (4) din CVU, autoritatea vamală invalidează un număr EORI, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 din AD CVU:

• la solicitarea persoanei înregistrate, caz în care persoana înregistrată sau reprezentantul acesteia depune o cerere la autoritatea vamală;
• în cazul în care autoritatea vamală are cunoștință (de exemplu, autoritatea vamală are acces la documente care atestă că societatea și-a încetat activitatea ca urmare a falimentului) de faptul că persoana înregistrată și-a încetat activitățile care necesită înregistrare.

Autoritatea vamală înregistrează data invalidării numărului EORI și o notifică persoanei înregistrate în acest sens.

În cazul în care un operator economic care și-a încetat activitatea va relua aceste activități, respectivul operator trebuie să se înregistreze din nou. În acest caz, vechiul număr EORI poate fi reutilizat.

Un număr EORI poate fi șters din baza de date numai după 10 ani de la data expirării.

Odată atribuit, numărul unic EORI trebuie utilizat în toate tranzacțiile și activitățile vamale de pe teritoriul Uniunii ori de câte ori se solicită un identificator.

În unele cazuri, numărul EORI este un element opțional sau condițional într-o declarație sumară de ieșire/intrare sau într-o declarație vamală. Cu toate acestea, pentru a beneficia de facilitățile oferite de o autorizație AEO emisă de UE, este necesar ca într-o declarație sumară de ieșire/intrare sau într-o declarație vamală să se specifice un număr EORI. Mai mult, un număr EORI trebuie menționat în formularul de cerere pentru o autorizație AEO. Numărul EORI poate fi, de asemenea, utilizat în alte domenii de activitate comercială, precum mișcările produselor accizabile în regim suspensiv de accize pentru export [a se vedea, de exemplu, Regulamentul (CE) nr. 684/2009, elementul de date 5h din tabelul 1 din anexa I].

Întrucât procesul de înregistrare ar putea dura mai multe zile în contextul procedurii administrative prevăzute în legislația națională a statului membru, operatorii economici cărora nu li s-a atribuit un număr EORI ar trebui să inițieze în prealabil procedura de înregistrare, și anume anterior depunerii unei declarații sumare sau a unei declarații vamale. Cererile depuse târziu („în ultimul moment”) pentru înregistrarea EORI (de exemplu, la biroul vamal de intrare) ar putea întârzia prelucrarea declarațiilor sumare sau vamale întrucât informațiile cu privire la numărul EORI recent atribuit nu vor fi disponibile în sistemele vamale electronice.

Tabelele de mai jos prezintă succint situațiile în care se solicită numărul EORI cu mențiunea că informațiile specifice solicitate în declarațiile sumare de intrare se referă la ICS 1.

În cazul operatorilor economici stabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii care dețin carnete ATA sau CPD, numărul EORI trebuie menționat:

• în caseta A „Titularul și adresa” a voletului de export, reimport și, atunci când este cazul, de tranzit din carnetul ATA;
• în caseta 1 „Titularul (nume, adresă)” a voletului de export și import (reimport în UE) din carnetul CPD.

Pe coperțile și cotoarele carnetelor nu trebuie să figureze nicio indicație cu privire la numărul EORI, deoarece carnetele sunt documente vamale internaționale, iar numărul EORI trebuie furnizat numai în scopul aplicării corecte a CVU și a actelor delegate/de punere în aplicare aferente. Convențiile relevante nu impun furnizarea unui număr EORI.

Informații importante privind regulile de utilizare a numerelor EORI și a identificatorilor acordați de țările terțe:

1. Prin „număr ad-hoc” se înțelege un număr care poate fi atribuit de administrația vamală (care poate și să refuze atribuirea acestui număr) pentru declarația în cauză. Acest număr nu este un număr EORI și nu va face obiectul unui schimb în sistemul EORI. Numerele ad-hoc sunt prevăzute în special pentru situații excepționale, atunci când persoana nu a primit încă un număr EORI sau când nu este obligată să fie înregistrată pentru obținerea unui număr EORI, dar i se solicită, potrivit anexei B la AD CVU, să indice numărul său de identificare în declarația vamală. Numerele ad-hoc nu pot fi utilizate în declarațiile sumare de intrare și de ieșire. Regulile privind gestionarea acestui număr (respectiv dacă și cum se va atribui) trebuie stabilite prin legislația națională a statelor membre.
2. Aceste reguli se referă numai la numerele de identificare care trebuie furnizate în declarațiile vamale și nu stabilesc cerințe în ceea ce privește adresa indicată în declarația vamală. Adresele părților menționate în declarațiile vamale nu vor fi comparate cu cele furnizate în sistemul EORI.
3. Uniunea Europeană a încheiat acorduri internaționale cu țări terțe în vederea recunoașterii reciproce a Programului pentru operatorii economici autorizați (AEO – Authorised Economic Operators’ programme) și a programului de parteneriat comercial al celeilalte țări pentru a facilita controalele vamale legate de securitate și siguranță. Prin urmare, este necesar ca sistemele de tranzacții ale statelor membre să identifice nu doar operatorii economici autorizați din UE, ci și operatorii economici care sunt membri ai programelor de parteneriat comercial ale țărilor terțe. Prin urmare, anumitor persoane li se permite să își declare identificatorii acordați de țări terțe.
4. Dacă se declară un număr EORI în declarațiile sumare de intrare și de ieșire (sau, în cazurile în care este permis, un identificator acordat de o țară terță), nu trebuie să fie furnizate niciun nume și nicio adresă.

Comisia Europeană asigură infrastructura și serviciile pentru următoarele sarcini principale:

• stocarea datelor EORI la nivel central;
• colectarea datelor naționale EORI furnizate de statele membre în fișierul centralizat;
• furnizarea (introducerea) datelor EORI în sistemele statelor membre;
• consultarea datelor EORI și verificarea statutului AEO în fișierul centralizat;
• asigurarea unei interfețe publice pentru verificarea valabilității numerelor EORI în fișierul centralizat și pentru accesul la datele de înregistrare EORI (a se vedea secțiunea 4.1.2);
• asigurarea unei interfețe publice pentru accesul la lista autorităților statelor membre responsabile cu atribuirea numerelor EORI.

Principalele atribuții și responsabilități ale statelor membre sunt următoarele:

• fiecare stat membru trebuie să decidă dacă un număr deja atribuit (de exemplu, codul de înregistrare în scopuri de TVA) va fi reutilizat pentru alcătuirea numărului EORI sau dacă trebuie alcătuit un nou număr. În plus, statele membre trebuie să selecteze, din datele naționale existente pe care le dețin, înregistrările relevante pentru sistemul EORI.
• Statele membre trebuie să furnizeze periodic sistemului central datele lor EORI naționale. În mod special, se recomandă insistent statelor membre să transmită cât mai curând posibil către sistemul central gestionat de Comisia Europeană cele mai recente date de înregistrare EROI (a se vedea secțiunea 3.1).
• Fiecare stat membru este responsabil pentru funcționarea sistemului național. Statele membre care dispun de o bază națională de date EORI trebuie să se asigure că aceasta este actualizată, completă și exactă.

Exemplu: Unui operator economic stabilit în Spania i se atribuie numărul EORI de către autoritatea vamală spaniolă. În cazul în care operatorul economic obține un cod de înregistrare în scopuri de TVA din partea autorității fiscale din Austria după atribuirea numărului EORI, operatorul economic are obligația de a solicita autorității vamale emitente a numărului EORI (Spania) să actualizeze datele în sistemul EORI.

În contextul EORI, rolul operatorilor economici sau al altor persoane este de:

• a iniția procedura de înregistrare la autoritatea vamală a unui stat membru (a se vedea capitolul 1).
• a furniza informațiile enumerate în Tabelul cerințelor în materie de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU și, dacă autoritatea vamală a statului membru consideră că este necesar, documentele justificative [articolul 15 alineatul (1) din CVU].
• a informa imediat autoritatea vamală emitentă a statului membru cu privire la modificarea oricăror date care constituie înregistrarea EORI și de a furniza, la cererea autorității vamale emitente, documentele justificative.

În temeiul articolului 15 alineatul (2) din CVU, persoana în cauză răspunde de:

• corectitudinea, caracterul complet și actualizarea informațiilor furnizate autorității vamale, cu ocazia fiecărei comunicări a informațiilor care cuprind numărul EORI;
• autenticitatea, corectitudinea și valabilitatea oricărui document care atestă informațiile furnizate.
  În cazul în care informațiile sunt furnizate de un reprezentant vamal al persoanei în cauză, reprezentantul vamal respectiv se află și el sub incidența obligațiilor enumerate anterior. Cu toate acestea, în cazul în care un reprezentant comunică numărul EORI al persoanei reprezentate într-o declarație, o cerere sau orice alt formular, principiul bunei-credințe, astfel cum este stabilit de jurisprudența CJUE (de exemplu, Teleos C-409/04) se aplică informațiilor înregistrate în sistemul EORI.

Utilizatorii externi pot avea acces la unele date EORI disponibile prin intermediul portalului web Europa (pe internet; a se vedea secțiunea 4.1.2). Aceștia au acces la interfața publică a sistemului EORI (care nu necesită identificare, autentificare sau autorizare de către sistem) pentru a verifica dacă numărul EORI este activ, precum și/sau numele și adresa persoanei în cauză, în cazul în care s-a dat consimțământul pentru publicare (a se vedea secțiunea 4.1.2).

Sistemul EORI și datele schimbate între acesta și sistemele informatice naționale trebuie să respecte regulamentele, directivele și deciziile aplicabile privind securitatea și protecția datelor, respectiv:

• Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)
• Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date;
• Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului;
• Decizia C(2006) 3602 a Comisiei din 16 august 2006 privind securitatea sistemelor informatice utilizate de Comisia Europeană.

Statele membre au rolul de operator al datelor cu caracter personal pe care le-au introdus în baza de date centrală EORI.

Autoritățile vamale din statele membre încarcă în baza de date EORI numerele EORI împreună cu datele de înregistrare primite în cursul procesului de înregistrare. Autoritățile vamale au acces la datele încărcate de autoritățile vamale din alte state membre. De asemenea, acestea le pot descărca în bazele lor de date naționale.

Comisia prelucrează datele cu caracter personal în numele statelor membre.

Rolul Comisiei este doar de a asigura infrastructura care permite „punerea în comun” a datelor primite de la statele membre. Comisia nu modifică așadar conținutul bazei de date, ci doar reproduce înregistrările naționale.

Datele sunt prelucrate automat de sistemul EORI.
Statele membre ar trebui să implice autoritățile naționale de protecție a datelor în colectarea și gestionarea datelor care sunt încărcate în sistemul central EORI.
Persoana vizată are drept de acces la datele cu caracter personal care o privesc și care vor fi prelucrate prin baza centrală de date, are dreptul la informare, dreptul de rectificare, dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), dreptul la restricționarea prelucrării, dreptul de a fi notificată în legătură cu rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal sau cu restricționarea prelucrării, dreptul la portabilitatea datelor, dreptul de a fi informată cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal, la transparență și la modalități, precum și cu privire la principiile referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Fără a aduce atingere dispozițiilor naționale de punere în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în scopul atribuirii unui număr EORI trebuie să fie informate cu privire la:

• identitatea și datele de contact ale operatorului de date și, după caz, ale reprezentantului acestuia;
• datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor, atunci când este cazul;
• scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal, precum și temeiul juridic al prelucrării;
• destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;
• perioada în cursul căreia vor fi stocate datele cu caracter personal sau, dacă acest lucru nu este posibil, criteriile utilizate pentru a se stabili această perioadă;
• existența dreptului de a solicita operatorului de date accesul la datele cu caracter personal, rectificarea sau ștergerea acestora sau restricționarea prelucrării în ceea ce privește persoana vizată sau a dreptului de a se opune prelucrării, precum și a dreptului la portabilitatea datelor;
• existența dreptului de a-și retrage consimțământul în orice moment, fără a fi afectată legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia;
• dreptul de a depune o plângere pe lângă o autoritate de supraveghere;
• existența unui proces decizional automatizat incluzând crearea de profiluri, informații utile privind logica utilizată, precum și importanța și consecințele preconizate ale unei astfel de prelucrări pentru persoana vizată;
• în cazul în care prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operatorul de date sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, interesele legitime urmărite de operatorul de date sau de o parte terță;
• dacă este cazul, intenția operatorului de date de a transfera date cu caracter personal către o țară terță sau o organizație internațională și existența sau absența unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat sau, în cazul transferurilor menționate la articolul 46 sau 47 sau la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2016/679, o referire la garanțiile adecvate sau corespunzătoare și la mijloacele de a obține o copie a acestora sau la locul în care acestea au fost puse la dispoziție.

Informațiile se furnizează în scris sau prin alte mijloace, inclusiv, atunci când este necesar, prin mijloace electronice. La solicitarea persoanei vizate, informațiile pot fi furnizate verbal, cu condiția ca identitatea persoanei vizate să fie dovedită prin alte mijloace

Datele de identificare și de înregistrare ale operatorilor economici și ale altor persoane enumerate în Tabelul cerințelor în materie de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU, punctele 1, 2 și 3 (un număr EORI, numele complet al persoanei și adresa de stabilire/adresa de reședință) pot fi publicate pe internet de către Comisie numai dacă persoanele vizate și-au dat consimțământul de bunăvoie. Consimțământul trebuie să constea în orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate. Consimțământul cu privire la această publicare trebuie exprimat în scris.

Autoritatea trebuie, de asemenea, să informeze persoanele respective că publicarea nu este obligatorie și că refuzul publicării nu va afecta în niciun fel nici prelucrarea cererii lor privind numărul EORI, nici eventualele formalități vamale în care vor fi implicate persoanele în cauză.

Acest fapt va implica furnizarea de informații corespunzătoare cu privire la faptul că datele pot fi dezvăluite publicului prin intermediul internetului, pe lângă orice alte informații care ar putea fi necesare pentru a considera consimțământul ca fiind o „manifestare de voință liberă, specifică, informată”.

Solicitarea consimțământului trebuie să fie specifică și să se distingă clar de toate celelalte informații furnizate operatorilor economici și altor persoane. Autoritățile naționale de protecție a datelor trebuie consultate în ceea ce privește formularea textului consimțământului.

Odată exprimat, consimțământul trebuie comunicat, cu respectarea legislației naționale a statelor membre, autorităților vamale ale statelor membre.
Persoana care și-a exprimat în scris consimțământul pentru divulgarea datelor cu caracter personal are dreptul să își retragă în orice moment acest consimțământ scris.

Numerele EORI și datele specificate în Tabelul cerințelor în materie de date din titlul I capitolul 3 din anexa 12-01 la AD CVU vor fi prelucrate în sistemul central pentru perioada stipulată în dispozițiile legale ale statelor membre care au încărcat datele.

După expirarea acestei perioade, statele membre trebuie să șteargă numerele EORI din sistemele lor naționale.

Linkul pentru verificarea valabilității numerelor EORI și pentru accesarea datelor de înregistrare EORI este acesta.