Azi au aparut modificari esentiale la normele codului fiscal aprobate prin HG 1/20016.

Apare articolui 461 in care se clarifica aspecte privind obligatie evaluarii imobilului si plata marita a impozitului.

“In aplicarea prevederilor art. 459 alin. (3) din Codul fiscal, pentru calcularea impozitului pe cladirile cu destinație mixta, aflate in proprietatea persoanelor fizice, unde este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfasoară activitatea economica, iar cheltuielile cu utilitatile nu sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica, impozitul pe clădiri se calculeaza conform prevederilor art. 457. In acest caz, proprietarul va depune declaratia prevazuta la art. 495 lit. a) din Codul fiscal, conform modelului aprobat prin Ordin comun al ministrului finantelor publice si al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii regionale si administrației publice nr. 4087/2069/2015, in care va completa informatiile de la secțiunea IV și nu va completa informațiile de la Secțiunea V – VII, insotită de declaratia pe proprie raspundere a proprietarului sau a persoanei imputernicite, dupa caz, prin care se atesta faptul ca „nici una din cheltuielile cu utilitatile nu sunt inregistrate în sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica .

(2) Prin sintagma ” cheltuieli cu utilitatile ” se intelege: cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrica, gaze naturale, termoficare, apa, canalizare.”

In concluzie, rezulta ca firmele (SRL, PFA, I.I., SA, etc) care au sediul fiscal in imobile cu proprietari persoane fizice si desfasoara activitati economice in acel imobil, indiferent de suprafata utilizata, atat timp cat nu au suportat (in anul 2015) cheltuieli cu utilitatile (partial sau total) pentru acel spatiu, NU au obligatia evaluarii imobilului si vor plati impozit nemajorat.