Constituire Asociație Nonpropfit

25 august 2014|Tags: , |

Asociaţiile constituite sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Actele juridice de constituire a asociaţiilor incheiate în condiţiile prezentei ordonanţe, sunt guvernate de legea civilă.

Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul. In vederea dobândirii personalităţii juridice, membrii asociaţi încheie actul constitutiv şi statutul asociaţiei, în formă autentică sau atestată de avocat.

Actul constitutiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:

  1. datele de identificare a membrilor asociaţi: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
  2. exprimarea voinţei de asociere şi precizarea scopului propus;
  3. denumirea asociaţiei;
  4. sediul asociaţiei;
  5. durata de funcţionare a asociaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
  6. patrimoniul iniţial al asociaţiei; activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor. În cazul aportului în natură, forma autentică a actului constitutiv şi a statutului este obligatorie;
  7. componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
  8. persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;
  9. semnăturile membrilor asociaţi.

Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:

  1. precizarea scopului şi a obiectivelor asociaţiei;
  2. modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat;
  3. drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
  4. categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;
  5. atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
  6. destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei, cu respectarea dispoziţiilor

Asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Asociaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 3 membri, organe de conducere proprii şi un patrimoniu distinct de cel al asociaţiei. Filialele sunt entităţi cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte juridice în condiţiile stabilite de asociaţie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziţie, în numele şi pe seama asociaţiei, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociaţiei.

Filiala se constituie prin hotararea adunării generale a asociaţiei. Asociaţia îşi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fără personalitate juridică. Sucursalele se constituie prin hotărâre a adunării generale. Sucursalele desfăşoară activităţile date în competenţa lor de către asociaţie.

Functionare

Organele asociaţiei sunt:

  1. adunarea generală;
  2. consiliul director;
  3. cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.

Competenţa adunării generale cuprinde:

  1. stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;
  2. aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
  3. alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;
  4. alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
  5. înfiinţarea de filiale;
  6. modificarea actului constitutiv şi a statutului;
  7. dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;
  8. orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.

Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control permanent asupra.Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.

În exercitarea competenţei sale, consiliul director:

  1. prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;
  2. încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
  3. aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel;
  4. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.

Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei. În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.

În realizarea competenţei sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

  1. verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
  2. întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
  3. poate participa la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
  4. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociaţiei se face prin înscrierea modificării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia.

Despre schimbarea sediului se va face menţiune, dacă este cazul, atât în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei vechiului sediu, cât şi în cel aflat la grefa judecătoriei noului sediu.

Veniturile asociaţiilor sau federaţiilor provin din:

  1. cotizaţiile membrilor;
  2. dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
  3. dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii sau de federaţii;
  4. venituri realizate din activităţi economice directe;
  5. donaţii, sponsorizări sau legate;
  6. resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
  7. alte venituri prevăzute de lege.

Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile pot înfiinţa societăţi comerciale. Dividendele obţinute de asociaţii, fundaţii şi federaţii din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociaţiei. {silder Fuziunea şi divizare}

Fuziunea se face prin absorbţia unei asociaţii de către o altă asociaţie sau prin contopirea a două ori mai multe asociaţii pentru a alcătui o asociaţie nouă. Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei asociaţii care îşi încetează existenţa între două sau mai multe asociaţii existente ori care iau astfel fiinţă. În cazul asociaţiilor, decizia de fuziune sau de divizare se ia prin hotărârea a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor organului de conducere. Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.

Dizolvare si Lichidare

Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă:

  1. de drept;
  2. prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz;
  3. prin hotărârea adunării generale.

Asociaţia se dizolvă de drept prin:

  1. împlinirea duratei pentru care a fost constituită;
  2. realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
  3. imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia să se constituie;
  4. reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei, la cererea oricărei persoane interesate. Asociaţia se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:

  1. când scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
  2. când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
  3. când asociaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
  4. când asociaţia a devenit insolvabilă;

Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, hotărârea adunării generale se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

În cazul dizolvării asociaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei. Imediat după intrarea lor în funcţie, lichidatorii vor face inventarul şi vor încheia un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului asociaţiei sau ale fundaţiei.

Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale asociaţiei sau fundaţiei. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea datei acestora. Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. Lichidatorii răspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.

După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de două luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, declarând operaţiunile de lichidare la Registrul asociaţiilor al judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia.

Lichidatorii sunt obligaţi să îndeplinească toate procedurile pentru publicarea lichidării şi radierea asociaţiei sau fundaţiei din Registrul asociaţiilor.

Go to Top