CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, denumita în continuare lege.

Art. 2 În întelesul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile folosite au urmatoarea semnificatie:

1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca - asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca;

2. serviciu intern de prevenire si protectie - totalitatea resurselor materiale si umane alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie în întreprindere si/sau unitate;

3. comitet de securitate si sanatate în munca - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participarii si consultarii periodice în domeniul securitatii si sanatatii în munca, în conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din lege;

4. zone cu risc ridicat si specific - acele zone din cadrul întreprinderii si/sau unitatii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

5. accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale; (la data 27-sep-2010 Art. 2, punctul 5. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 955/2010 )

6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale în drept;

7. accident mortal (D) - accident în urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dupa un interval de timp, în baza unui act medico-legal;

8. accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel putin 3 persoane, în acelasi timp si din aceleasi cauze, în cadrul aceluiasi eveniment;

9. accident de munca de circulatie - accident survenit în timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

10. accident de munca de traseu:

a) accident survenit în timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;

c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unităţii; (la data 27-sep-2010 Art. 2, punctul 10., litera C. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 955/2010 )

11. accident în afara muncii - accident care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege;

12. invaliditate - pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale în drept;

13. invaliditate evidenta - pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum ar fi un brat smuls din umar, produse în urma unui eveniment, pâna la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de catre organele medicale în drept;

14. intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca;

15. îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile scrise, dispozitiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;

16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de îndata, autoritatilor prevazute la art. 27 alin. (1) din lege;

17. evidenta - mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele produse;

18. cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuata în mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;

19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesionala;

20. raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informatii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale si la Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic în Domeniul Sanatatii Bucuresti.

CAPITOLUL II: Autorizarea functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca

Art. 3 În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate în munca si pentru prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca, înainte de începerea oricarei activitati.

Art. 4 Nu se autorizează, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice:

a) persoanele juridice pentru care autorizarea funcţionării, inclusiv din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, se efectuează în temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare;

b) persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale pentru care procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare. (la data 27-sep-2010 Art. 4 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 5 Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora.

Art. 6 (1) În vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca, angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia îsi desfasoara activitatea o cerere, completata în doua exemplare semnate în original de catre angajator, conform modelului prevazut în anexa nr. 1.

(2) Cererea prevazuta la alin. (1) va fi însotita de urmatoarele acte:

a) copii de pe actele de înfiintare;

b) declaratia pe propria raspundere, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt îndeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

(3) Pentru actele depuse în sustinerea cererii se va completa opisul prezentat în anexa nr. 1.

Art. 7 În vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca, inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza:

a) înregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca;

b) verifica actele depuse în sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere prevazuta la art. 6;

c) completeaza si emit certificatul constatator, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;

d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat în anexa nr. 4;

e) asigura arhivarea documentatiei în baza careia s-au emis certificatele constatatoare.

Art. 8 Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data înregistrarii cererii.

Art. 9 Certificatul constatator, emis în baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.

Art. 10 (1) În cazul în care în cadrul controalelor se constată încălcări ale prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorul de muncă poate dispune sistarea activităţii şi, respectiv, poate propune inspectoratului teritorial de muncă înscrierea măsurii sistare a activităţii în certificatul constatator.

(2) În baza propunerii inspectorului de muncă, inspectoratul teritorial de muncă consemnează în certificatul constatator măsura sistării activităţii prevăzută la alin. (1). (la data 27-sep-2010 Art. 10 din capitolul II modificat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 11 (1) În situatia prevazuta la art. 10, angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si a obtinut autorizarea conform art. 6.

(2) În situatia prevazuta la alin. (1), cererea va fi însotita de certificatul constatator eliberat initial, în original.

(3) Inspectoratul teritorial de munca va mentiona în certificatul constatator data reluarii activitatii.

CAPITOLUL III: Servicii de prevenire si protectie

SECTIUNEA 1: Prevederi generale

Art. 12 Prezentul capitol stabileste cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere si/sau unitate si protectia lucratorilor la locul de munca, cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie în cadrul întreprinderii si/sau unitatii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, stabilirea criteriilor de evaluare si a procedurii de abilitare a serviciilor externe, precum si reglementarea statutului de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

Art. 13 Angajatorul trebuie sa asigure planificarea, organizarea si mijloacele necesare activitatii de prevenire si protectie în unitatea si/sau întreprinderea sa.

SECTIUNEA 2: Organizarea activitatilor de prevenire si protectie

 Art. 14 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, în urmatoarele moduri:

a) prin asumarea de catre angajator, în conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;

b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;

c) prin înfiinţarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie; (la data 27-sep-2010 Art. 14, litera C. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 5. din Hotarirea 955/2010 )

d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Art. 15 (1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute la art. 14 în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:

1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

2. elaborarea, îndeplinirea, monitorizarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 2. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

3. elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru, şi difuzarea acestora în întreprindere şi/sau unitate numai după ce au fost aprobate de către angajator; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 3. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

4. propunerea atributiilor si raspunderilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza în fisa postului, cu aprobarea angajatorului;

5. verificarea însuşirii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, a instrucţiunilor proprii, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă stabilite prin fişa postului; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 5. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

6. întocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca;

7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, în scris, a periodicităţii instruirii adecvate pentru fiecare loc de muncă în instrucţiunile proprii, asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea însuşirii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 7. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii si/sau unitatii;

9. asigurarea întocmirii planului de actiune în caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;

11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate în munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;

13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;

14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;

15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor în mediul de munca;

16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;

17. efectuarea controalelor interne la locurile de muncă, cu informarea, în scris, a angajatorului asupra deficienţelor constatate şi asupra măsurilor propuse pentru remedierea acestora; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 17. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

18. întocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarârile Guvernului emise în temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;

19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, încercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotarârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere si întocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotarârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

21. urmarirea întretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum si în celelalte situatii prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 1.048/2006;

22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;

23. întocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;

24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din întreprindere si/sau unitate, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;

25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;

27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în acelasi loc de munca;

28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;

29. propunerea de sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii obligaţiilor şi atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 29. din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 955/2010 )

30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini;

31. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.

32. evidenţa echipamentelor, zonarea corespunzătoare, asigurarea/urmărirea ca verificările şi/sau încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate la timp şi de către persoane competente ori alte activităţi necesare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive;

33. alte activităţi necesare/specifice asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (1), punctul 31. din capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 7. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua în conformitate cu prevederile art. 24 si 25 din lege.

(3) Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puţin, în următoarele situaţii:

a) ori de câte ori intervin schimbări sau modificări în ceea ce priveşte tehnologia, echipamentele de muncă, substanţele ori preparatele chimice utilizate şi amenajarea locurilor de muncă/posturilor de muncă;

b) după producerea unui eveniment;

c) la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariţia unor riscuri noi;

d) la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând grupurilor sensibile la riscuri specifice;

e) la executarea unor lucrări speciale. (la data 27-sep-2010 Art. 15, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 8. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 16 (1) În cazul întreprinderilor cu până la 9 lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în anexa nr. 5;

b) angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate;

c) angajatorul a urmat cel puţin un program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore şi conţinutul prevăzut în anexa nr. 6 lit. A, fapt care se atestă printr-un document de absolvire a programului de pregătire.

(2) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători ori poate organiza serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau poate să apeleze la servicii externe, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

(3) În cazul în care angajatorul/lucrătorii desemnaţi/serviciile interne de prevenire şi protecţie nu au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la servicii externe pentru acele activităţi de prevenire şi protecţie pe care nu le poate desfăşura cu personalul propriu. (la data 27-sep-2010 Art. 16 din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 17 (1) În cazul întreprinderilor care au între 10 şi 49 de lucrători inclusiv, angajatorul poate efectua activităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)- c);

b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.

(2) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători ori poate organiza unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie şi/sau poate să apeleze la servicii externe, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

(3) În cazul în care angajatorul/lucrătorii desemnaţi/serviciile interne de prevenire şi protecţie nu au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la servicii externe pentru acele activităţi de prevenire şi protecţie pe care nu le poate desfăşura cu personalul propriu. (la data 27-sep-2010 Art. 17 din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 10. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 18 (1) În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au între 50 şi 249 de lucrători, angajatorul trebuie să desemneze unul sau mai mulţi lucrători ori să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie din cadrul întreprinderii.

(2) În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor prevăzute la alin. (1) care desfăşoară activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr. 5, angajatorul trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie.

(3) În cazul în care lucrătorii desemnaţi, serviciile interne de prevenire şi protecţie nu au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la servicii externe pentru acele activităţi de prevenire şi protecţie pe care nu le poate desfăşura cu personalul propriu. (la data 27-sep-2010 Art. 18 din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 19 (1) În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 250 de lucrători, angajatorul trebuie să organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire şi protecţie.

(2) În cazul în care serviciile interne de prevenire şi protecţie nu au capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15, angajatorul trebuie să apeleze la unul sau mai multe servicii externe pentru acele activităţi de prevenire şi protecţie pe care nu le poate desfăşura cu personalul propriu. (la data 27-sep-2010 Art. 19 din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 3: Lucratori desemnat

Art. 20 (1) Desemnarea nominală a lucrătorului/lucrătorilor pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie se face prin decizie scrisă a angajatorului.

(2) Angajatorul va desemna lucrătorul numai din rândul lucrătorilor cu care are încheiat contract individual de muncă cu normă întreagă.

(3) Angajatorul va consemna în fişa postului activităţile de prevenire şi protecţie pe care lucrătorul desemnat are capacitatea, timpul necesar şi mijloacele adecvate să le efectueze. (la data 27-sep-2010 Art. 20 din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 21 Pentru a putea să desfăşoare activităţile de prevenire şi protecţie, lucrătorul desemnat trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit prevederilor art. 49. (la data 27-dec-2011 Art. 21 din capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 1. din Hotarirea 1242/2011 )

Art. 22 (1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati în functie de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii.

(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.

SECTIUNEA 4: Serviciile interne de prevenire si protectie

 Art. 23 (1) Serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puţin cerinţele prevăzute la art. 49 şi, după caz, alţi lucrători. (la data 27-dec-2011 Art. 23, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 1242/2011 )

(2) Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 50. (la data 27-dec-2011 Art. 23, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 2. din Hotarirea 1242/2011 )

(3) Începând cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să fie format din lucrători care au contract individual de muncă cu normă întreagă încheiat cu angajatorul. (la data 27-sep-2010 Art. 23 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 15. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 24 (1) Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza în subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

(2) Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

(3) Angajatorul va consemna în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare si functionare activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate.

Art. 25 Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru îndeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate în întreprindere.

Art. 26 (1) Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie în functie de marimea întreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora în cadrul întreprinderii si/sau unitatii.

(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire si protectie sa poata desfasura activitatile specifice.

(3) Când angajatorul îsi desfasoara activitatea în mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie trebuie sa fie organizat astfel încât sa se asigure în mod corespunzator desfasurarea activitatilor specifice.

(4) În situatia în care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.

Art. 27 Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea sănătăţii lucrătorilor, dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate, în condiţiile legii. (la data 27-sep-2010 Art. 27 din capitolul III, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 16. din Hotarirea 955/2010 )

 SECTIUNEA 5: Servicii externe de prevenire si protectie

 Art. 28 Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie în domeniu.

Art. 29 Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din lege.

Art. 30 Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie.

Art. 31 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:

a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea;

b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, în conformitate cu procedura stabilita la art. 35-45.

Art. 32 (1) Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să fie format din lucrători care îndeplinesc cel puţin cerinţele prevăzute la art. 49 şi, după caz, alţi lucrători. (la data 27-dec-2011 Art. 32, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 1242/2011 )

(2) Conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 50. (la data 27-dec-2011 Art. 32, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 1242/2011 )

(3) În cazul în care serviciul extern de prevenire şi protecţie este format dintr-o singură persoană, aceasta trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 50. (la data 27-dec-2011 Art. 32, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 1242/2011 )

(4) Începând cu data de 1 iulie 2011, o persoană poate să ocupe funcţia de conducător la un singur serviciu extern de prevenire şi protecţie. (la data 27-sep-2010 Art. 32 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 17. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 33 (1) Contractul încheiat între angajator şi serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să cuprindă şi următoarele:

a) activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi desfăşurate de către fiecare serviciu extern de prevenire şi protecţie;

b) modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne şi/sau cu alte servicii externe de prevenire şi protecţie;

c) clauze privind soluţionarea litigiilor apărute între părţi.

(2) Serviciile externe de prevenire şi protecţie au obligaţia să pună la dispoziţia beneficiarilor de servicii informaţiile prevăzute la art. 26 şi 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010. (la data 27-sep-2010 Art. 33 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 18. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 34 (1) Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie să întocmească un raport de activitate semestrial, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10.

(2) Raportul trebuie înaintat, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului, inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia serviciul extern de prevenire şi protecţie îşi are sediul social. (la data 27-sep-2010 Art. 34 din capitolul III, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 19. din Hotarirea 955/2010) 

SECTIUNEA 6: Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie

 Art. 35 Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie se efectueaza conform procedurii prevazute de prezenta sectiune, elaborata cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (5), precum si prevederilor art. 45 alin. (2) lit. e) din lege.

Art. 36 (1) Serviciile externe de prevenire şi protecţie pot să îşi desfăşoare activitatea numai dacă sunt în posesia unui certificat de abilitare a serviciului extern de prevenire şi protecţie, denumit în continuare certificat de abilitare, emis de comisia prevăzută la alin. (2), sau în condiţiile art. 451-454.

(2) În cadrul fiecărui inspectorat teritorial de muncă, respectiv al municipiului Bucureşti, prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, se constituie o comisie de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, denumită în continuare Comisia de abilitare şi avizare.

(3) Membrii Comisiei de abilitare şi avizare prevăzute la alin. (2) sunt:

a) reprezentantul conducerii din cadrul inspectoratului teritorial de muncă - preşedinte;

b) reprezentantul nominalizat al comisiei de autorizare judeţene sau a municipiului Bucureşti, înfiinţată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor;

c) reprezentantul teritorial al asigurătorului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

(4) Secretariatul Comisiei de abilitare şi avizare este asigurat de persoane din cadrul inspectoratului teritorial de muncă, numite de către conducerea acestuia.

(5) Atribuţiile secretariatului Comisiei de abilitare şi avizare se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

(6) Secretariatul Comisiei de abilitare şi avizare asigură:

a) cooperarea administrativă cu celelalte autorităţi din statele membre ale Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, prin intermediul sistemului de informare al pieţei interne (IMI), în numele Comisiei de abilitare şi avizare, potrivit prevederilor legale;

b) verificarea legalităţii documentelor eliberate de autorităţi competente din alte state membre, depuse în vederea abilitării, avizării sau notificării, după caz, prin IMI, potrivit prevederilor legale, în cazul în care Comisia de abilitare şi avizare consideră că este necesar. (la data 27-sep-2010 Art. 36 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 20. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 37 (1) În vederea abilitării pentru activităţile de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15, solicitanţii vor transmite un dosar care va cuprinde următoarele documente:

a) cerere de abilitare pentru servicii externe de prevenire şi protecţie, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 8;

b) opisul documentelor din dosar;

c) copie de pe certificatul de înregistrare la registrul comerţului, care să conţină codul CAEN corespunzător activităţii pentru care se abilitează, şi, după caz, copie de pe actul constitutiv;

d) lista cu personalul care va desfăşura activităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

e) copii ale documentelor care atestă pregătirea profesională şi nivelul de pregătire, potrivit prevederilor art. 31 şi 32, a personalului care va desfăşura activităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

f) curriculum vitae pentru personalul care va desfăşura activităţile de prevenire şi protecţie;

g) copii ale documentelor care atestă vechimea de cel puţin 5 ani în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie;

h) memoriu de prezentare, din care să rezulte mijloacele materiale şi resursele umane de care dispun;

i) copii ale deciziei de numire şi contractului individual de muncă, pe perioadă nedeterminată, pentru conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie;

j) copii ale contractelor individuale de muncă ale personalului de execuţie din serviciul extern de prevenire şi protecţie;

k) declaraţii ale personalului serviciului extern de prevenire şi protecţie privind păstrarea confidenţialităţii, în timpul şi după încetarea desfăşurării activităţilor de prevenire şi protecţie, asupra informaţiilor la care are acces.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. e) dosarele depuse de solicitanţii care au lucrat cel puţin 5 ani în compartimentele cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţiei Muncii, inspectoratelor teritoriale de muncă, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi caselor teritoriale de pensii, precum şi din cadrul instituţiilor similare din statele membre ale Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European şi care, la data depunerii dosarului în vederea abilitării, nu mai sunt în activitate în aceste instituţii.

(3) Dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute de prezentul articol poate fi făcută şi prin documente eliberate de o autoritate competentă dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau din Spaţiul Economic European, întocmite într-un scop echivalent sau din care să reiasă că sunt îndeplinite cerinţele respective, prezentate în copie certificată de către solicitant şi însoţite de o traducere neoficială în limba română.

(4) Memoriul de prezentare prevăzut la alin. (1) lit. h) trebuie să conţină, cel puţin, informaţii cu privire la:

a) sediu social;

b) baza tehnico-materială;

c) activităţile de prevenire şi protecţie prevăzute la art. 15 pe care intenţionează să le desfăşoare. (la data 27-sep-2010 Art. 37 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 21. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 38 (1) Solicitantul trebuie să transmită dosarul prevăzut la art. 37, prin poştă, cu confirmare de primire, cu cel puţin 10 zile înainte de data întrunirii Comisiei de abilitare şi avizare.

(2) Cererile se înregistrează în ordinea primirii lor.

(3) Procedurile şi formalităţile legate de procesarea cererilor vor respecta prevederile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010. (la data 27-sep-2010 Art. 38 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 22. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 39 (1) Comisia de abilitare şi avizare îşi desfăşoară activitatea în baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de preşedintele acesteia.

(2) Comisia de abilitare şi avizare are următoarele obligaţii:

a) să afişeze data întrunirii la sediul său, pe pagina proprie de internet sau în presa locală, cu cel puţin 15 zile înainte;

b) să se întrunească cel puţin o dată pe trimestru, în funcţie de numărul de dosare primite;

c) să analizeze dosarele solicitanţilor cu respectarea prevederilor art. 37 şi 42;

d) să analizeze cazurile prevăzute la art. 41-44 şi să decidă în consecinţă;

e) să elibereze certificatele de abilitare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9, pentru solicitanţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru serviciile externe de prevenire şi protecţie;

f) să restituie solicitanţilor, prin poştă, dosarele care nu conţin toate documentele prevăzute la art. 37 şi să motiveze această decizie;

g) să transmită titularilor, prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 10 zile de la data întrunirii Comisiei de abilitare şi avizare, certificatele de abilitare emise;

h) să ţină evidenţa certificatelor de abilitare emise şi să arhiveze dosarele în baza cărora s-au emis;

i) să întocmească Lista serviciilor externe de prevenire şi protecţie abilitate, precum şi a celor cărora li s-a retras certificatul de abilitare şi să transmită această listă la Inspecţia Muncii;

j) să înştiinţeze serviciile externe de prevenire şi protecţie care fac obiectul prevederilor art. 451-454 şi care au notificat Comisia de abilitare şi avizare şi să asigure înscrierea acestor servicii în listele respective;

k) să asigure, prin secretariat, cooperarea administrativă cu celelalte autorităţi din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, prin intermediul IMI, potrivit prevederilor legale;

l) să verifice, prin secretariat, legalitatea documentelor eliberate de autorităţi competente din alte state membre, depuse în vederea autorizării sau notificării, după caz, prin IMI, potrivit prevederilor legale, în cazul în care este necesar. (la data 27-sep-2010 Art. 39 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 23. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 40 (1) Solicitantul căruia nu i s-a acordat abilitarea are dreptul, în termen de 30 de zile de la data primirii înştiinţării, să facă contestaţie la Comisia de contestaţii constituită în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. (la data 27-sep-2010 Art. 40, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 24. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Raspunsul la contestatie va fi transmis prin posta în termen de 30 de zile.

Art. 41 (1) Certificatul de abilitare se retrage de către Comisia de abilitare şi avizare care l-a eliberat dacă solicitantul nu a depus două rapoarte semestriale consecutive, în termen, la inspectoratul teritorial de muncă.

(2) Dreptul de prestare a serviciilor de către prestatorii cărora li se retrage certificatul de abilitare se consideră că încetează la data primirii înştiinţării că certificatul a fost retras, transmisă de Comisia de abilitare şi avizare din cadrul inspectoratului teritorial de muncă la care sunt luaţi în evidenţă.

(3) Serviciul extern de prevenire şi protecţie căruia i s-a retras certificatul de abilitare în condiţiile prezentelor norme metodologice are dreptul să solicite abilitarea după o perioadă minimă de un an de la data prevăzută la alin. (2). (la data 27-sep-2010 Art. 41 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 25. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 42 (1) Reînnoirea certificatului de abilitare se face la modificarea uneia/unora dintre condiţiile în baza cărora a fost emis.

(2) Modificările prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:

a) schimbarea formei juridice de organizare a serviciului extern de prevenire şi protecţie abilitat, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) schimbarea denumirii/numelui serviciului extern de prevenire şi protecţie abilitat;

c) schimbarea sediului social;

d) schimbarea conducătorului serviciului extern de prevenire şi protecţie abilitat.

(3) Modificările prevăzute la alin. (2) trebuie să fie comunicate Comisiei de abilitare şi avizare potrivit art. 43.

(4) În situaţia în care serviciile externe de protecţie şi prevenire nu mai îndeplinesc condiţiile de abilitare, nu au comunicat modificările prevăzute la alin. (2) şi nu au solicitat reînnoirea certificatului de abilitare în termenul prevăzut la art. 43, încetează valabilitatea certificatului de abilitare.

(5) Serviciile externe de prevenire şi protecţie abilitate pot informa Comisia de abilitare şi avizare cu privire la schimbările prevăzute la alin. (2), inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic (PCU electronic).

(6) După analizarea modificărilor prevăzute la alin. (2), Comisia de abilitare şi avizare emite noul certificat de abilitare, în condiţiile prevăzute de prezentele norme metodologice şi cu respectarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.

(7) În situaţia în care serviciul extern de prevenire şi protecţie nu mai îndeplineşte condiţiile de abilitare prevăzute de prezentele norme metodologice, Comisia de abilitare şi avizare retrage certificatul de abilitare în cauză. (la data 27-sep-2010 Art. 42 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 26. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 43 Pentru reînnoirea certificatului de abilitare, prevăzută la art. 42, în maximum 10 zile lucrătoare de la modificarea uneia sau mai multor condiţii iniţiale, solicitantul va depune următoarele documente la secretariatul Comisiei de abilitare şi avizare:

a) cerere de reînnoire potrivit modelului prezentat în anexa nr. 8A, care să conţină lista modificărilor survenite;

b) documentele care atestă modificările survenite. (la data 27-sep-2010 Art. 43 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 27. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 44 (1) Inspectoratele teritoriale de muncă verifică respectarea de către serviciile externe de prevenire şi protecţie a condiţiilor în baza cărora a fost emis certificatul de abilitare şi propun, în scris, Comisiei de abilitare şi avizare, dacă este cazul, retragerea certificatului.

(2) Comisia de abilitare şi avizare analizează argumentele aduse în susţinerea propunerii de retragere a certificatului de abilitare şi, pe baza acestora, poate retrage certificatul.

(3) Comisia de abilitare şi avizare comunică titularului retragerea certificatului de abilitare şi motivaţia, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.

(4) Titularul certificatului de abilitare retras poate face contestaţie la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării cu privire la retragere.

(5) Răspunsul la contestaţie va fi transmis prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 30 de zile. (la data 27-sep-2010 Art. 44 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 28. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 45 Lista serviciilor externe de prevenire şi protecţie abilitate, precum şi a celor cărora li s-a retras certificatul de abilitare se afişează şi se actualizează pe pagina de internet a Inspecţiei Muncii. (la data 27-sep-2010 Art. 45 din capitolul III, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 29. din Hotarirea 955/2010 )

SECŢIUNEA 61: Prevederi specifice referitoare la libera circulaţie a serviciilor externe de prevenire şi protecţie

 Art. 451 (1) Persoanele fizice şi juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care au fost supuse în aceste state unei proceduri similare celei de abilitare pot presta servicii de prevenire şi protecţie pe teritoriul României, fără a fi abilitate potrivit prezentelor norme metodologice, în următoarele moduri:

a) permanent;

b) temporar sau ocazional.

(2) Persoanele fizice şi juridice stabilite în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care nu au fost supuse în aceste state unei proceduri similare celei de abilitare pot presta servicii de prevenire şi protecţie pe teritoriul României doar dacă sunt abilitate potrivit prezentelor norme metodologice.

Art. 452 (1) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 451 pot presta pe teritoriul României activităţile de prevenire şi protecţie menţionate la art. 15 numai după notificarea prealabilă a Comisiei de abilitare şi avizare din cadrul inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea sau îşi au sediul, după caz. (2) Începerea prestării activităţii acestor servicii externe este condiţionată de notificarea prevăzută la alin. (1) şi, în cazul prevăzut la art. 451 alin. (1) lit. a), de transmiterea, împreună cu formularul de notificare, a următoarelor documente:

a) actul de înregistrare la oficiul registrului comerţului, în copie;

b) autorizaţia/atestatul/certificatul emisă/emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în copie certificată de deţinător şi în traducere neoficială;

c) lista cu personalul care deţine certificate de competenţă profesională corespunzătoare, semnată şi ştampilată de persoana autorizată;

d) certificate de competenţă profesională sau documente similare emise de autorităţi dintr-un stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, în copie autorizată de deţinător şi în traducere neoficială.

(3) Dreptul de a presta al persoanelor prevăzute la alin. (1) începe din momentul notificării Comisiei de abilitare şi avizare, respectiv la:

a) data înregistrării notificării, în situaţia depunerii la secretariatul Comisiei de abilitare şi avizare sau prin PCU electronic;

b) data confirmării de primire, în cazul expedierii prin poştă a notificării.

Art. 453 (1) Persoanele fizice şi juridice care doresc să presteze servicii externe de prevenire şi protecţie în condiţiile art. 451 alin. (1) lit. a) vor notifica acest lucru prin completarea şi transmiterea formularului prevăzut în anexa nr. 10A, însoţit de documentele prevăzute la art. 45 2 alin. (2), la Comisia de abilitare şi avizare din cadrul inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi au sediul/domiciliul/reşedinţa, înainte de începerea activităţii.

(2) Comisia de abilitare şi avizare prevăzută la alin. (1), după efectuarea verificărilor pe care le consideră necesare, va înscrie persoana fizică sau juridică respectivă, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, în Lista persoanelor fizice şi juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European care prestează servicii externe de protecţie şi prevenire, în regim permanent, în România.

Art. 454 (1) Persoanele fizice şi juridice care doresc să presteze servicii externe de prevenire şi protecţie în condiţiile art. 451 alin. (1) lit. b) vor notifica acest lucru prin completarea şi transmiterea formularului prevăzut în anexa nr. 10B, însoţit de copia autorizaţiei sau a documentului echivalent pe care îl deţin, certificată de către deţinător, la Comisia de abilitare şi avizare din cadrul inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia urmează să îşi desfăşoare activitatea, înainte de începerea acesteia.

(2) Comisia de abilitare şi avizare prevăzută la alin. (1), după efectuarea verificărilor pe care le consideră necesare, va înscrie persoana fizică sau juridică respectivă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării, în Lista persoanelor fizice şi juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European care prestează servicii externe de protecţie şi prevenire, în regim temporar sau ocazional, în România.

Art. 455 Constatarea nerespectării prevederilor art. 451- 454 se face de către inspectoratele teritoriale de muncă, cu aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, şi ale prezentelor norme metodologice.

Art. 456 Listele prevăzute la art. 453 alin. (2) şi 454 alin. (2) se afişează şi se actualizează pe pagina de internet a Inspecţiei Muncii. (la data 27-sep-2010 capitolul III, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 30. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 7: Planul de prevenire si protectie

Art. 46 (1) Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege, angajatorul trebuie să întocmească un plan de prevenire şi protecţie care va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de muncă, la apariţia unor riscuri noi şi în urma producerii unui eveniment. (la data 27-sep-2010 Art. 46, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 31. din Hotarirea 955/2010 )

(2) În urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc masuri de prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.

(3) În urma analizei masurilor prevazute la alin. (2) se stabilesc resursele umane si materiale necesare realizarii lor.

(4) Planul de prevenire si protectie va cuprinde cel putin informatiile prevazute în anexa nr. 7.

(5) Planul de prevenire si protectie se supune analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de securitate si sanatate în munca, dupa caz, si trebuie sa fie semnat de angajator.

SECTIUNEA 8: Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca

 Art. 47 Nivelurile de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, necesare pentru dobândirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele: (la data 27-sep-2010 Art. 47, litera A. din capitolul III, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 32. din Hotarirea 955/2010 )

b) nivel mediu;

c) nivel superior.

_________ *) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii nr. 955/2010, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aprobă cerinţele minime de pregătire şi formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/conţinutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupaţiile specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, competenţele minime şi abilităţile aferente acestor ocupaţii conferite prin standardele ocupaţionale, echivalarea între ocupaţiile specifice, precum şi alte aspecte necesare aplicării prezentei hotărâri referitoare la formarea profesională.

*) La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă art. 47, urmând să fie aplicabile, după această dată, cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511-513 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (la data 27-sep-2010 Art. 47 din capitolul III, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Hotarirea 955/2010 ) (la data 27-sep-2010 Art. 48 din capitolul III, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 33. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 49 (1) Cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:

a) studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic; (la data 27-sep-2010 Art. 49, alin. (1), litera A. din capitolul III, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 34. din Hotarirea 955/2010 )

b) curs în domeniul securitatii si sanatatii în munca, cu continut minim conform celui prevazut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.

(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).

_________ *) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii nr. 955/2010, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aprobă cerinţele minime de pregătire şi formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/conţinutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupaţiile specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, competenţele minime şi abilităţile aferente acestor ocupaţii conferite prin standardele ocupaţionale, echivalarea între ocupaţiile specifice, precum şi alte aspecte necesare aplicării prezentei hotărâri referitoare la formarea profesională. *) La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă art. 49, urmând să fie aplicabile, după această dată, cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511-513 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (la data 27-sep-2010 Art. 49 din capitolul III, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Hotarirea 955/2010 )

Art. 50 (1) Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior, care trebuie îndeplinite în mod cumulativ, sunt următoarele:

a) absolvirea, în domeniile fundamentale: ştiinţe inginereşti, ştiinţe agricole şi silvice, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licenţă, ori a studiilor universitare de lungă durată sau absolvirea cu diplomă de absolvire a studiilor universitare de scurtă durată;

b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu conţinut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durată de cel puţin 80 de ore;

c) absolvirea cu diplomă sau certificat de absolvire, după caz, a unui program de învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 180 de ore.

(2) Îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alin. (1) se atestă prin diploma de studii şi certificatele de absolvire a cursurilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).

(3) Cerinţa minimă prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) este considerată îndeplinită şi în situaţia în care persoana a obţinut o diplomă de master sau doctorat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 50 din capitolul III, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 35. din Hotarirea 955/2010 )

_________ *) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii nr. 955/2010, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, se aprobă cerinţele minime de pregătire şi formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/conţinutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupaţiile specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, competenţele minime şi abilităţile aferente acestor ocupaţii conferite prin standardele ocupaţionale, echivalarea între ocupaţiile specifice, precum şi alte aspecte necesare aplicării prezentei hotărâri referitoare la formarea profesională. *) La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă art. 50, urmând să fie aplicabile, după această dată, cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 511-513 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (la data 27-sep-2010 Art. 50 din capitolul III, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Hotarirea 955/2010 )

Art. 51 Cursurile şi programele de formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prevăzute la art. 49 şi 50, se efectuează de către furnizori de formare profesională autorizaţi, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (la data 27-dec-2011 Art. 51 din capitolul III, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1242/2011 ) (la data 27-dec-2011 Art. 51^1 din capitolul III, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1242/2011 ) (la data 27-dec-2011 Art. 51^2 din capitolul III, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1242/2011 ) (la data 27-dec-2011 Art. 51^3 din capitolul III, sectiunea 8 abrogat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1242/2011 )

SECTIUNEA 9: Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca

 Art. 52 Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din întreprindere si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare.

Art. 53 (1) Numărul de reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, în funcţie de numărul total al lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate.

(2) Numărul minim prevăzut la alin. (1) va fi stabilit după cum urmează:

a) un reprezentant, în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au între 10 şi 49 de lucrători inclusiv;

b) 2 reprezentanţi, în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au sub 50 şi 100 de lucrători inclusiv;

c) conform cerinţelor prevăzute la art. 60 alin. (3), în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 101 lucrători inclusiv. (la data 27-sep-2010 Art. 53 din capitolul III, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 38. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 54 Lucratorii comunica în scris angajatorului numarul si numele reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

Art. 55 (1) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor trebuie să urmeze un program de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu o durată de cel puţin 40 de ore, cu conţinutul minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. A.

(2) Îndeplinirea cerinţei prevăzute la alin. (1) se atestă printr-un document de absolvire a programului de pregătire. (la data 27-sep-2010 Art. 55 din capitolul III, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 39. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 56 Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii în munca sunt consultati si participa, în conformitate cu art. 18 din lege, si pot desfasura urmatoarele activitati:

a) colaboreaza cu angajatorul pentru îmbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate în munca;

b) însotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;

c) ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate în munca;

d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate în munca propunerile lucratorilor referitoare la îmbunatatirea conditiilor de munca;

e) urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;

f) informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

CAPITOLUL IV: Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate în munca

SECTIUNEA 1: Organizarea comitetului de securitate si sanatate în munca

Art. 57 (1) Comitetul de securitate si sanatate în munca se constituie în unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul României.

(2) Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate în munca în unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori în functie de natura activitatii si de riscurile identificate.

(3) În cazul în care activitatea se desfasoara în unitati dispersate teritorial, se pot înfiinta mai multe comitete de securitate si sanatate în munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare si functionare.

(4) Comitetul de securitate si sanatate în munca se constituie si în cazul activitatilor care se desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.

(5) În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, unde nu s-a constituit comitet de securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile acestuia revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. (la data 27-sep-2010 Art. 57, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 40. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 58 (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din următorii membri:

a) angajator sau reprezentantul său legal;

b) reprezentanţi ai angajatorului cu atribuţii de securitate şi sănătate în muncă;

c) reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;

d) medicul de medicină a muncii.

(2) Numărul reprezentanţilor lucrătorilor este egal cu numărul format din angajator sau reprezentantul său legal şi reprezentanţii angajatorului.

(3) Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 58 din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 41. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 59 (1) Reprezentantii lucratorilor în comitetul de securitate si sanatate în munca vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.

(2) În cazul în care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate în munca, acestia vor fi înlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.

Art. 60 (1) Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.

(2) Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

(3) Numărul minim al reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă se stabileşte în funcţie de numărul total al lucrătorilor din întreprindere/unitate, după cum urmează:

a) de la 10 la 100 de lucrători - 2 reprezentanţi;

b) de la 101 la 500 de lucrători - 3 reprezentanţi;

c) de la 501 la 1.000 de lucrători - 4 reprezentanţi;

d) de la 1.001 la 2.000 de lucrători - 5 reprezentanţi;

e) de la 2.001 la 3.000 de lucrători - 6 reprezentanţi;

f) de la 3.001 la 4.000 de lucrători - 7 reprezentanţi;

g) peste 4.000 de lucrători - 8 reprezentanţi. (la data 27-sep-2010 Art. 60 din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 42. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 61 (1) Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor în comitetele de securitate si sanatate în munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.

(2) Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:

a) 2 ore pe luna în unitatile având un efectiv de pâna la 99 de lucratori;

b) 5 ore pe luna în unitatile având un efectiv între 100 si 299 de lucratori;

c) 10 ore pe luna în unitatile având un efectiv între 300 si 499 de lucratori;

d) 15 ore pe luna în unitatile având un efectiv între 500 si 1.499 de lucratori;

e) 20 de ore pe luna în unitatile având un efectiv de 1.500 de lucratori si peste.

(3) Instruirea necesara exercitarii rolului de membru în comitetul de securitate si sanatate în munca trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru si pe cheltuiala unitatii.

Art. 62 Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si sanatate în munca.

Art. 63 Membrii comitetului de securitate si sanatate în munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor lucratorilor.

Art. 64 (1) La întrunirile comitetului de securitate si sanatate în munca vor fi convocati sa participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie, reprezentantii acestora.

(2) La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă pot participa inspectori de muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 64, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 43. din Hotarirea 955/2010 )

 SECTIUNEA 2: Functionarea comitetului de securitate si sanatate în munca

Art. 65 Comitetul de securitate si sanatate în munca functioneaza în baza regulamentului de functionare propriu.

Art. 66 (1) Angajatorul are obligatia sa asigure întrunirea comitetului de securitate si sanatate în munca cel putin o data pe trimestru si ori de câte ori este necesar.

(2) Ordinea de zi a fiecarei întruniri este stabilita de catre presedinte si secretar, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate în munca, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si prevenire, cu cel putin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.

(3) Secretarul comitetului de securitate si sanatate în munca convoaca în scris membrii comitetului cu cel putin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data si ora stabilite.

(4) La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate si sanatate în munca încheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.

(5) Comitetul de securitate si sanatate în munca este legal întrunit daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.

(6) Comitetul de securitate si sanatate în munca convine cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.

(7) Secretarul comitetului de securitate si sanatate în munca va afisa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.

(8) Secretarul comitetului de securitate si sanatate în munca transmite inspectoratului teritorial de munca, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat.

SECTIUNEA 3: Atributiile comitetului de securitate si sanatate în munca

Art. 67 Pentru realizarea informarii, consultarii si participarii lucratorilor, în conformitate cu art. 16, 17 si 18 din lege, comitetul de securitate si sanatate în munca are cel putin urmatoarele atributii:

a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate în munca si planul de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare;

b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al îmbunatatirii conditiilor de munca;

c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri în situatia constatarii anumitor deficiente;

d) analizeaza alegerea, cumpararea, întretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala;

e) analizeaza modul de îndeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, înlocuirea acestuia;

f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul în care îsi îndeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;

h) urmareste modul în care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si sanatatea în munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;

i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale, precum si pentru îmbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora în planul de prevenire si protectie;

j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, îmbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice în completarea masurilor dispuse în urma cercetarii;

k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute;

l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate în munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii în munca, la actiunile care au fost întreprinse si la eficienta acestora în anul încheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza în anul urmator.

SECTIUNEA 4: Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate în munca

 Art. 68 Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate în munca toate informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa îsi poata da avizul în cunostinta de cauza.

Art. 69 (1) Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si sanatate în munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii în munca, actiunile care au fost întreprinse si eficienta acestora în anul încheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza în anul urmator.

(2) Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate în munca, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca.

Art. 70 Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate în munca documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala, în vederea selectionarii echipamentelor optime.

Art. 71 Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate în munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atât la nivel de unitate, cât si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor.

Art. 72 Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate în munca punctul sau de vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire si protectie, asupra plângerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul în care serviciul intern sau extern de prevenire si protectie îsi îndeplineste atributiile.

Art. 73 în cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile comitetului de securitate si sanatate în munca, conform atributiilor prevazute la art. 67, trebuie sa motiveze decizia sa în fata comitetului; motivatia va fi consemnata în procesul-verbal.

CAPITOLUL V: Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca

SECTIUNEA 1: Dispozitii generale

Art. 74 Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca, în conformitate cu art. 20 din lege.

Art. 75 Instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca.

Art. 76 (1) Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza în timpul programului de lucru.

(2) Perioada în care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de munca.

Art. 77 Instruirea lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generala;

b) instruirea la locul de munca;

c) instruirea periodica.

Art. 78 La instruirea personalului în domeniul securitatii si sanatatii în munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

Art. 79 Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate.

Art. 80 Angajatorul trebuie să dispună de programe de instruire - testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii pentru:

a) conducătorii locurilor de muncă;

b) lucrători, pe meserii şi activităţi. (la data 27-sep-2010 Art. 80 din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 44. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 81 (1) Rezultatul instruirii lucratorilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca se consemneaza în mod obligatoriu în fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.

(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii.

(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.

(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a ultimei fişe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii. (la data 27-sep-2010 Art. 81, alin. (4) din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 45. din Hotarirea 955/2010 )

(5) Fişa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 81, alin. (4) din capitolul V, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 46. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 82 (1) Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, cu excepţia altor participanţi la procesul de muncă, aşa cum sunt definiţi potrivit art. 5 lit. c) din lege, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, durata instruirii şi reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. (la data 27-sep-2010 Art. 82, alin. (1) din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 47. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor respectivi privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general. (la data 27-sep-2010 Art. 82, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 47. din Hotarirea 955/2010 )

(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza în fisa de instruire colectiva, conform modelului prezentat în anexa nr. 12.

(4) Fisa de instruire colectiva se întocmeste în doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, în cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.

(5) Reprezentanţii autorităţilor competente cu atribuţii de control vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instruire. (la data 27-sep-2010 Art. 82, alin. (5) din capitolul V, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 47. din Hotarirea 955/2010 )

 SECTIUNEA 2: Instruirea introductiv-generala

 Art. 83 Instruirea introductiv-generala se face:

a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;

b) lucratorilor detasati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;

c) lucratorilor delegati de la o întreprindere si/sau unitate la alta;

d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Art. 84 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice întreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate în munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul întreprinderii si/sau unitatii, în general.

Art. 85 Instruirea introductiv-generala se face de catre:

a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca; sau

b) lucratorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau

d) serviciul extern de prevenire si protectie.

Art. 86 Instruirea introductiv-generala se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.

Art. 87 (1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate în munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul întreprinderii si/sau al unitatii, în general.

(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din întreprindere si/sau unitate.

Art. 88 (1) în cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, urmatoarele probleme:

a) legislatia de securitate si sanatate în munca;

b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate în munca;

c) riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice unitatii;

d) masuri la nivelul întreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.

(2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie în conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.

Art. 89 (1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea însusirii cunostintelor pe baza de teste.

(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat în fisa de instruire.

(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au însusit cunostintele prezentate în instruirea introductiv-generala.

SECTIUNEA 3: Instruirea la locul de munca

Art. 90 (1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate în munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii.

Art. 91 (1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, în grupe de maximum 20 de persoane. (la data 27-sep-2010 Art. 91, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. I, punctul 48. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 92 (1) Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate în munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.

(2) Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, împreuna cu:

a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca; sau

b) lucratorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau

d) serviciul extern de prevenire si protectie.

Art. 93 (1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

(2) Instruirea la locul de muncă va cuprinde cel puţin următoarele:

a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;

b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;

c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, precum şi în cazul pericolului grav şi iminent;

d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;

e) demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii. (la data 27-sep-2010 Art. 93 din capitolul V, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 49. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 94 Începerea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza în fisa de instruire individuala.

SECTIUNEA 4: Instruirea periodica

 Art. 95 Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reîmprospatarea si actualizarea cunostintelor în domeniul securitatii si sanatatii în munca.

Art. 96 (1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.

(2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre două instruiri şi periodicitatea verificării instruirii vor fi stabilite prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. (la data 27-sep-2010 Art. 96, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 50. din Hotarirea 955/2010 ) (21) Intervalul dintre două instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni. (la data 27-sep-2010 Art. 96, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 51. din Hotarirea 955/2010 )

(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.

(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmând astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.

(5) Instruirea periodica se va completa în mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

Art. 97 Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

Art. 98 Instruirea periodica se face suplimentar celei programate în urmatoarele cazuri:

a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;

b) când au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate în munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri în unitate;

c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;

d) la executarea unor lucrari speciale;

e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;

g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art. 99 Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste în instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, împreuna cu:

a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca; sau

b) lucratorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau

d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Art. 100 Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor întocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii în munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.

 CAPITOLUL VI: Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific

SECTIUNEA 1: Pericol grav si iminent de accidentare

Art. 101 Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l) din lege, poate fi constatata de catre orice lucrator din întreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire si protectie cu care întreprinderea si/sau unitatea a încheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.

Art. 102 La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri de securitate:

a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;

b) evacuarea personalului din zona periculoasa;

c) anuntarea serviciilor specializate;

d) anuntarea conducatorilor ierarhici;

e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.

Art. 103 (1) În vederea realizarii masurilor prevazute la art. 102 lit. a), în prealabil angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.

(2) În vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. b), în prealabil angajatorul trebuie:

a) sa întocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;

b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;

c) sa instruiasca lucratorii în vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul în care si-au însusit cunostintele.

(3) În vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. c), în prealabil angajatorul trebuie:

a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa îi instruiasca în acest sens;

b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.

(4) În vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. d), în prealabil angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.

(5) În vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. e), în prealabil angajatorul trebuie:

a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;

b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.

Art. 104 Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 102, tinând seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si de prezenta altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii.

SECTIUNEA 2: Zone cu risc ridicat si specific

 Art. 105 Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit. k) din lege trebuie sa contina nominalizarea si localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii si/sau unitatii si masurile stabilite în urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

Art. 106 (1) Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţa tuturor lucrătorilor care sunt zonele cu risc ridicat şi specific.

(2) Angajatorul trebuie să aducă la cunoştinţa conducătorilor locurilor de muncă şi lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor. (la data 27-sep-2010 Art. 106 din capitolul VI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 52. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 107 Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite în urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific constituie o prioritate în cadrul planului de protectie si prevenire.

CAPITOLUL VII: Comunicarea si cercetarea evenimentelor, înregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase,

semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale

SECTIUNEA 1: Comunicarea evenimentelor

Art. 108 (1) Orice eveniment va fi comunicat conform prevederilor art. 26 si art. 27 alin. (1) din lege.

(2) Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.

(3) Evenimentul produs în conditiile prevazute la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca a avut loc în afara întreprinderii si/sau unitatii si nu a avut nicio legatura cu aceasta, va fi comunicat inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, de catre orice persoana care are cunostinta despre producerea evenimentului.

Art. 109 Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii, conform modelului prevazut în anexa nr. 13:

a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;

b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;

c) locul unde s-a produs evenimentul;

d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;

e) numele si prenumele victimei;

f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civila, copii în întretinere, alte persoane în întretinere, ocupatia, vechimea în ocupatie si la locul de munca;

g) împrejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive;

h) consecintele accidentului;

i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul;

j) data comunicarii;

k) unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Art. 110 În cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, în care printre victime sunt si persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul pe raza caruia s-a produs.

Art. 111 (1) Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, pâna la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor în care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune în pericol viata lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul muncii.

(2) În situatia în care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, se vor face, dupa posibilitati, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaza cercetarea si vor constitui probe în cercetarea evenimentului.

(3) Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul sau reprezentantul sau legal va consemna pe propria raspundere, într-un proces-verbal, toate modificarile efectuate dupa producerea evenimentului.

Art. 112 (1) Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul va comunica Inspectiei Muncii:

a) incidentul periculos;

b) evenimentul care a avut ca urmare un deces;

c) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;

d) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidenta;

e) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate.

f) evenimentul care a avut ca urmare dispariţia unei/unor persoane. (la data 27-sep-2010 Art. 112, alin. (1), litera E. din capitolul VII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 53. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Evenimentele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) se vor comunica Inspecţiei Muncii după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. (la data 27-sep-2010 Art. 112, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 54. din Hotarirea 955/2010 )

(3) Comunicarea catre Inspectia Muncii va cuprinde informatiile prevazute la art. 109.

Art. 113 (1) La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta în scris cu privire la diagnosticul provizoriu, în termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.

(2) Unitatea sanitara prevazuta la alin. (1) va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de laborator, în vederea determinarii alcoolemiei sau a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum si pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmând sa comunice rezultatul determinarilor specifice în termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora.

(3) În caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita în scris unitatii medico-legale competente un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost sau nu urmarea unei vatamari violente, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, republicata, si legislatiei subsecvente.

(4) Unitatea medico-legala va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de munca în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 1/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 459/2001, republicata, si ale legislatiei subsecvente.

(5) Unitatea medico-legala va transmite raportul de constatare medico-legala în termenul prevazut la art. 29 alin. (3) din lege.

(6) În cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce a emis decizia de încadrare într-un grad de invaliditate va trimite o copie de pe decizie, în termen de 5 zile lucrătoare de la data eliberării acesteia, la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs accidentul. (la data 27-sep-2010 Art. 113, alin. (6) din capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 55. din Hotarirea 955/2010 )

 SECTIUNEA 2: Cercetarea evenimentelor

 Art. 114 Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale încalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.

Art. 115 Cercetarea se face imediat dupa comunicare, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din lege.

Art. 116 (1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.

(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cazurile în care lucrătorii au suferit o invaliditate evidentă, cazurile în care victimele sunt cetăţeni străini sau cazurile în care printre victime se află cetăţeni străini.

(12) În cazurile prevăzute la alin. (11) cercetarea se efectuează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. (la data 27-sep-2010 Art. 116, alin. (1) din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 56. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Angajatorul are obligatia sa numeasca de îndata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului.

(3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane, dintre care o persoană trebuie să fie, după caz:

a) lucrător desemnat;

b) reprezentant al serviciului intern de prevenire şi protecţie;

c) reprezentant al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu pregătire corespunzătoare conform art. 47 lit. c). (la data 27-dec-2011 Art. 116, alin. (3), litera C. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1242/2011 )

(4) Persoanele numite de catre angajator în comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate în organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate în producerea evenimentului.

(5) Angajatorul care si-a asumat atributiile în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, în acest caz urmând sa apeleze la servicii externe.

(6) Daca în eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, în comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori.

(7) Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci când este cazul, a prevederilor alin. (6).

(8) Cercetarea evenimentului prevazut la art. 30 alin. (1) lit. d) si e) din lege, daca acesta a avut loc în afara întreprinderii si/sau unitatii angajatorului si nu a avut nicio legatura cu aceasta, se efectueaza în conditiile legii.

(9) Angajatorul care nu dispune de personal competent în conformitate cu alin. (4) sau nu are personal suficient trebuie sa asigure cercetarea apelând la servicii externe de prevenire si protectie.

Art. 1161 Cercetarea evenimentelor care au ca urmare decesul şi/sau invaliditatea lucrătorilor, precum şi a incidentelor periculoase care se produc pe teritoriul altor judeţe decât judeţul unde are sediul social angajatorul se va face de către inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul. (la data 27-sep-2010 Art. 116 din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 58. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 117 (1) În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice în care sunt implicate persoane aflate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, serviciile poliţiei rutiere vor transmite comisiei numite de angajator, inspectoratului teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului şi orice alte documente existente necesare cercetării, cum ar fi: copii de pe declaraţii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schiţe.

(2) În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice, în baza documentelor prevăzute la alin. (1) transmise de organele de poliţie şi a altor documente din care să rezulte că victima se afla în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, organele împuternicite potrivit prevederilor legale vor efectua cercetarea evenimentului. (la data 27-sep-2010 Art. 117 din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 59. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 118 (1) Persoanele împuternicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie în conditiile legii.

(2) În situatiile prevazute la alin. (1), cheltuielile necesare prelevarii si analizarii probelor în vederea cercetarii vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul.

Art. 119 (1) Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti, cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit prevederilor legale să efectueze expertize tehnice, iar aceştia trebuie să răspundă solicitării.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), expertizele tehnice întocmite vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului.

(3) Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării se suportă de către angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul. (la data 27-sep-2010 Art. 119 din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 60. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 120 (1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe, efectuarea de expertize, determinări de noxe, pentru care se poate solicita în scris, argumentat şi în perioada prevăzută la alin. (1), la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.

(3) Cercetarea evenimentelor care au avut ca urmare deces, invaliditate evidentă, invaliditate confirmată ulterior, a accidentelor colective sau a situaţiilor de persoane date dispărute, precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 15 zile lucrătoare de la data producerii acestora.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal sau, după caz, a raportului de expertiză ori de constatare medicolegală, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare. (la data 27-sep-2010 Art. 120 din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 61. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 121 (1) În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă, în urma căruia a intervenit invaliditatea confirmată prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul completat.

(2) Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevăzut la alin. (1), se face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală.

(3) Invaliditatea evidentă va fi cercetată de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă, şi, în funcţie de consecinţele ulterioare ale evenimentului, se va proceda conform prevederilor alin. (1) şi (2).

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) situaţiile în care este necesară administrarea de probe suplimentare, cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de expertize, audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de muncă însărcinat cu cercetarea evenimentului poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare. (la data 27-sep-2010 Art. 121 din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 62. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 122 (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;

b) procesul-verbal de cercetare;

c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie, iar în absenţa acestora, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire individuală prin barare şi semnătură, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului; (la data 27-sep-2010 Art. 122, alin. (1), litera C. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 63. din Hotarirea 955/2010 )

c1) nota de constatare la faţa locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate şi încheiată în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor inspectoratului teritorial de muncă, care reprezintă piesă la dosar şi înlocuieşte nota prevăzută la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situaţiile în care se menţine o stare de pericol grav şi iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt; (la data 27-sep-2010 Art. 122, alin. (1), litera C. din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 64. din Hotarirea 955/2010 )

d) schite si fotografii referitoare la eveniment;

e) declaratiile accidentatilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de invaliditate;

f) declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurarilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului;

g) copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea împrejurarilor si a cauzelor reale ale evenimentului;

h) copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii în baza carora angajatorul îsi desfasoara activitatea;

i) copii ale fişei de identificare a factorilor de risc profesional şi ale fişei de aptitudine, întocmite potrivit prevederilor legale; (la data 27-sep-2010 Art. 122, alin. (1), litera I. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 63. din Hotarirea 955/2010 )

j) copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor;

k) copii ale fiselor de instruire individuala în domeniul securitatii si sanatatii în munca ale victimelor; în caz de deces aceste fise se vor anexa în original;

l) concluziile raportului de constatare medico-legala, în cazul accidentului mortal;

m) copie a hotarârii judecatoresti prin care se declara decesul, în cazul persoanelor date disparute;

n) copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca;

o) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate;

p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul. (la data 27-sep-2010 Art. 122, alin. (1), litera P. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 63. din Hotarirea 955/2010 )

q) copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, încheiat de serviciile politiei rutiere, în cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.

(2) Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte si documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:

a) copie a autorizatiei, în cazul în care victima desfasura o activitate care necesita autorizare;

b) copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;

c) acte de expertiza tehnica, întocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;

d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data producerii evenimentului;

e) documente din care sa rezulte ca accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu;

f) corespondenta cu alte institutii/unitati în vederea obtinerii actelor solicitate;

g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, în conformitate cu art. 120 alin. (2) si (4);

h) actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;

i) procesul-verbal încheiat dupa producerea evenimentului, în conditiile prevazute la art. 111;

j) formularul pentru înregistrarea accidentului de munca, denumit în continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei. (la data 01-ian-2007 Art. 122, alin. (2), litera J. din capitolul VII, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3/2007 )

Art. 123 Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului sau a angajatorului;

b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionate în opis;

c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat în dosarul de cercetare ca anexa;

d) paginile si spatiile albe sa fie barate;

e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie însotite de explicatii;

f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si însotite de explicatii;

g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut în anexa nr. 14;

h) declaraţiile aflate la dosar să fie însoţite de forma tehnoredactată, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. (la data 27-sep-2010 Art. 123, litera H. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 65. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 124 (1) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel:

a) într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se pastreaza în arhiva angajatorului care înregistreaza accidentul;

b) într-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;

c) în doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective; originalul se înainteaza organelor de urmarire penala si un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;

d) în doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar se transmite angajatorului care înregistreaza accidentul;

e) în trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se înainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;

f) în mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza în arhiva angajatorului care înregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori.

(2) În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se încheie în doua exemplare, originalul fiind înaintat organului de urmarire penala.

Art. 125 (1) Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numita de catre angajator, se înainteaza pentru verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, în termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.

(2) Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucratoare de la data primirii.

(3) Dosarul va fi însotit de avizul inspectoratului teritorial de munca.

(4) În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, dispune în scris măsuri pentru refacerea procesului-verbal de cercetare şi/sau completarea dosarului, după caz. (la data 27-sep-2010 Art. 125, alin. (4) din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 66. din Hotarirea 955/2010 )

(5) Comisia de cercetare va completa dosarul şi va reface procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. (la data 27-sep-2010 Art. 125, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 66. din Hotarirea 955/2010 )

(6) Daca evenimentul urmat de incapacitate temporara de munca s-a produs în conditiile prevazute la art. 124 alin. (2), inspectoratul teritorial de munca va înainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmarire penala, imediat dupa avizare.

Art. 126 (1) Dosarul de cercetare original, întocmit de inspectoratul teritorial de muncă, cu excepţia cazului prevăzut la art. 121 alin. (3), va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii, în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării (la data 27-sep-2010 Art. 126, alin. (1) din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 67. din Hotarirea 955/2010 )

(11) Dosarul de cercetare întocmit de comisia de cercetare numită de Inspecţia Muncii se avizează de către inspectorul general de stat. (la data 27-sep-2010 Art. 126, alin. (1) din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 68. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Dosarul de cercetare pentru cazul disparitiei de persoane, ca urmare a unui eveniment si în împrejurari care îndreptatesc presupunerea decesului acestora, va fi pastrat la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pâna la emiterea hotarârii judecatoresti prin care se declara decesul persoanelor disparute, conform prevederilor legale în vigoare; dupa completarea dosarului, acesta va fi înaintat în vederea avizarii la Inspectia Muncii.

(3) Inspectia Muncii avizeaza si restituie dosarele prevazute la alin. (1) în cel mult 10 zile lucratoare de la data primirii.

(4) În cazul în care Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului si întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.

(5) Inspectoratul teritorial de muncă va întocmi noul proces-verbal de cercetare şi/sau va completa dosarul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului, pe baza observaţiilor transmise de Inspecţia Muncii. (la data 27-sep-2010 Art. 126, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 67. din Hotarirea 955/2010 )

(6) Inspectoratul teritorial de munca transmite dosarele de cercetare prevazute la alin. (1) organelor de urmarire penala, numai dupa ce au fost avizate de catre Inspectia Muncii.

(7) Dosarul de cercetare completat şi noul proces-verbal de cercetare întocmit în condiţiile alin. (4) şi (5) vor fi transmise organelor de urmărire penală. (la data 27-sep-2010 Art. 126, alin. (6) din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 69. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 127 (1) Dosarul de cercetare al accidentului de munca cu invaliditate, înaintat organelor de urmarire penala, se restituie la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pentru completare si întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat în baza unui act medico-legal.

(2) Dosarul prevazut la alin. (1) se restituie la inspectoratul teritorial de munca în termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii acestuia.

(3) Completarea dosarului prevazut la alin. (1) si întocmirea noului proces-verbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucratoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de munca.

(4) Dosarul completat si noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizarii la Inspectia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de munca în termen de 10 zile lucratoare de la data primirii.

(5) Dupa avizarea de catre Inspectia Muncii în conditiile prevazute la art. 126, dosarul va fi înaintat organelor de urmarire penala de catre inspectoratul teritorial de munca.

Art. 128 Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole:

a) data încheierii procesului-verbal;

b) numele persoanelor si în ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;

c) perioada de timp si locul în care s-a efectuat cercetarea;

d) obiectul cercetarii;

e) data si ora producerii evenimentului;

f) locul producerii evenimentului;

g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal;

h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;

i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a împrejurarilor si modului în care s-a produs evenimentul;

j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;

k) cauza producerii evenimentului;

l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;

m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;

n) persoanele raspunzatoare de încalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), I) si m);

o) sanctiunile contraventionale aplicate;

p) propuneri pentru cercetare penala;

q) caracterul accidentului;

r) angajatorul care înregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;

s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru realizarea acestora;

t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute la lit. s);

u) numarul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea acestora;

v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea;

w) avizul inspectorului-şef adjunct securitate şi sănătate în muncă/avizul inspectorului general de stat adjunct securitate şi sănătate în muncă; (la data 27-sep-2010 Art. 128, litera W. din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 70. din Hotarirea 955/2010 )

x) viza inspectorului-sef/inspectorului general de stat.

Art. 129 (1) În capitolul prevazut la art. 128 lit. b) se vor indica, de asemenea, prevederile legale potrivit carora persoanele sunt îndreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetari.

(2) În capitolul prevazut la art. 128 lit. c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.

(3) În capitolul prevazut la art. 128 lit. e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul în care s-a produs un eveniment si ulterior a survenit decesul victimelor implicate în acest eveniment.

(4) În capitolul prevazut la art. 128 lit. g) se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentantilor legali ai angajatorilor, numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca, adresa punctului de lucru.

(5) În capitolul prevazut la art. 128 lit. h) se vor indica, de asemenea, urmatoarele: numele, prenumele, cetatenia, vârsta, starea civila, numarul de copii minori, domiciliul, locul de munca la care este încadrat, profesia de baza, ocupatia în momentul accidentarii, vechimea în munca, în functie sau în meserie si la locul de munca, data efectuarii ultimului instructaj în domeniul securitatii si sanatatii în munca, iar pentru persoanele care, în momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.

(6) Capitolul prevazut la art. 128 lit. i) va contine urmatoarele subcapitole:

a) descrierea detaliata a locului producerii evenimentului;

b) descrierea detaliata a echipamentului de munca;

c) descrierea detaliata a împrejurarilor;

d) descrierea detaliata a modului în care s-a produs evenimentul.

(7) În capitolele prevazute la art. 128 lit. k)-m) se va face trimitere la reglementarile legale în vigoare încalcate, cu redarea integrala a textului acestora.

(8) Denumirea capitolului prevazut la art. 128 lit. o) se va schimba în "Propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare", în cazul accidentelor cercetate de catre comisia numita de angajator.

(81) În capitolul prevăzut la art. 128 lit. s) se vor stabili termene de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, precum şi persoanele responsabile de îndeplinirea acestora. (la data 27-sep-2010 Art. 129, alin. (8) din capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 71. din Hotarirea 955/2010 )

(9) Capitolele prevazute la art. 128 lit. w) si x) se vor regasi în procesul-verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii, conform competentelor.

(10) În cazul accidentelor cu ITM, procesul-verbal de cercetare se va încheia cu capitolul prevazut la art. 128 lit. w), care va fi numit "Viza angajatorului".

Art. 130 În situatiile în care din cercetare rezulta ca accidentul nu întruneste conditiile pentru a fi încadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevazute la art. 128 lit. q) si r) si se vor dispune masurile care trebuie luate de angajator pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.

Art. 131 Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona în procesul-verbal de cercetare.

Art. 132 (1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în mai multe exemplare, după cum urmează:

a) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi victime;

b) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru lucrători cu angajatori diferiţi, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi victime;

c) în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi victime;

d) în cazul accidentului de muncă mortal, precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi familiile victimelor;

e) în cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care înregistrează incidentul, organele de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii şi asigurător. (la data 27-sep-2010 Art. 132, alin. (1) din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 72. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Procesul-verbal de cercetare poate fi întocmit într-un numar mai mare de exemplare, dupa caz.

Art. 133 (1) În cazul în care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decât cel care îl înregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis si acestuia.

(2) În cazul în care angajatorul la care se înregistreaza accidentul de munca îsi are sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judet decât cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.

Art. 134 (1) În cazul în care un lucrător prezintă un certificat medical cu cod «accident de muncă», angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acestuia o declaraţie scrisă privind data, locul, modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul în urma căruia s-a accidentat.

(2) În baza declaraţiei prevăzute la alin. (1) şi în funcţie de data, locul, modul şi împrejurările producerii evenimentului, angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va comunica şi cerceta evenimentul sau, în situaţia în care evenimentul prevăzut la alin. (1) nu a avut loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers, va arhiva declaraţia originală împreună cu o copie a certificatului medical. (la data 27-sep-2010 Art. 134 din capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 73. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 3: Înregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase

 Art. 135 (1) Înregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în registrele de evidenţă prevăzute la art. 141 şi 142, în baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 136.

(3) Accidentele de muncă produse la sediile secundare aflate pe raza altui judeţ decât cel unde este declarat sediul social se vor înregistra la sediul social, cu excepţia cazului în care sediul secundar are personalitate juridică. (la data 27-sep-2010 Art. 135 din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 74. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 136 (1) Accidentul de munca produs în timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale încheiate în întreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este încadrata victima, se înregistreaza potrivit clauzelor prevazute în acest sens în documentele încheiate.

(2) În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(3) Accidentul de munca produs în timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se înregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.

(4) Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (4) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(5) Accidentul de muncă suferit în timpul stagiului de practică profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(6) Accidentul de munca suferit de o persoana în cadrul activitatilor cultural-sportive, în timpul si din cauza îndeplinirii acestor activitati, se înregistreaza de catre institutia sau angajatorul care a organizat actiunea respectiva.

(7) Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni întreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori înlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat din întreprinderea si/sau unitatea unui angajator, se înregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul.

(8) În cazul accidentului de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta, înregistrarea se face în condiţiile prevăzute de lege. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (8) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(9) Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (9) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(10) Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (10) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(11) Accidentul de muncă produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. (la data 27-sep-2010 Art. 136, alin. (11) din capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 75. din Hotarirea 955/2010 )

(12) Accidentul de munca suferit de însotitorii de încarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege însotitori pentru astfel de încarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va înregistra de catre angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dupa caz, în conditiile clauzelor prevazute în documentele încheiate.

Art. 137 Pentru unele situatii neprevazute în prezentele reglementari, cu privire la înregistrarea accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii va stabili modul de înregistrare a accidentului în cauza.

Art. 138 (1) Disparitia unei persoane în conditiile unui accident de munca si în împrejurari care îndreptatesc presupunerea decesului acesteia se înregistreaza ca accident mortal, dupa ramânerea definitiva si irevocabila a hotarârii judecatoresti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.

(2) Data producerii accidentului de munca mortal, prevazut la alin. (1), este data înscrisa în hotarârea judecatoreasca ca fiind data decesului.

(3) Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat, numarul si data hotarârii judecatoresti la inspectoratul teritorial de munca.

Art. 139 Accidentul de munca cu invaliditate se va înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de inspectoratul teritorial de munca.

Art. 140 (1) În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege, angajatorul la care se înregistreaza accidentul va completa FIAM.

(2) FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata în câte 4 exemplare care se înainteaza spre avizare dupa cum urmeaza:

a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului, în termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;

b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, în termen de 3 zile lucratoare de la primirea procesului-verbal de cercetare.

(3) Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac în termen de 5 zile lucratoare de la primirea formularului.

(4) Angajatorul la care se înregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia îsi are sediul social, domiciliul sau resedinta.

(5) În cazul în care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.

(6) Angajatorul are obligaţia de a anunţa încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă la inspectoratul teritorial de muncă la care a înaintat FIAM, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă.

(7) În cazul în care angajatorul şi-a încetat activitatea, accidentele suferite de lucrătorii acestuia vor fi înregistrate în contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuată de inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia angajatorul îşi desfăşura activitatea. (la data 27-sep-2010 Art. 140, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 76. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 141 (1) Angajatorul va tine evidenta evenimentelor în:

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca, conform modelului prevazut în anexa nr. 15;

b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut în anexa nr. 16;

c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut în anexa nr. 17;

d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut în anexa nr. 18.

(2) În registrul prevazut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor în munca pentru care perioada de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua în calcul ziua producerii accidentului.

(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.

Art. 142 (1) În baza FIAM si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase înregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul judetului respectiv.

(2) Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta în:

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca;

b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;

c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor în munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.

SECTIUNEA 4: Comunicarea, cercetarea si înregistrarea evenimentelor produse în afara granitelor României, în care sunt implicati lucratori ai unor angajatori români,

aflati în îndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public sau a îndatoririlor de serviciu

 Art. 143 (1) Comunicarea evenimentelor produse în afara granitelor tarii, în care sunt implicati lucratori ai unor angajatori români, se face conform prevederilor art. 108-113.

(2) În situatia prevazuta la alin. (1) angajatorul are obligatia de a comunica evenimentul si misiunii diplomatice sau oficiului consular român din tara respectiva.

(3) Orice eveniment produs pe teritoriul alte tari în care sunt implicati lucratori români, detasati sau pusi la dispozitie de catre angajatori români la angajatori straini, respectiv utilizatori straini, pentru efectuarea unor lucrari pe teritoriul altui stat, se comunica imediat de catre angajatorul român misiunii diplomatice sau oficiului consular român din tara respectiva.

(4) Angajatorii români care detaseaza ori pun la dispozitie lucratori la angajatori straini, respectiv utilizatori straini, au obligatia sa includa în cuprinsul conventiilor internationale si contractelor bilaterale încheiate cu partenerii straini clauze cu privire la comunicarea evenimentelor.

(5) Evenimentele în care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române, precum si persoane care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public în afara granitelor tarii vor fi comunicate Ministerului Afacerilor Externe din România de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare române. Ministerul Afacerilor Externe are obligatia de a comunica aceste evenimente Inspectiei Muncii.

Art. 144 (1) Cercetarea evenimentelor produse în afara granitelor tarii în care sunt implicati lucratori ai unor angajatori români se va face conform prevederilor art. 114-134.

(11) În cazul evenimentelor produse în afara graniţelor ţării care au avut drept consecinţă incapacitatea temporară de muncă sau decesul lucrătorilor asiguraţi potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, dosarul de cercetare întocmit de comisia numită de angajator va cuprinde documentele care au fost întocmite de organele de cercetare din ţara în care a avut loc evenimentul, precum şi documentele medicale de la unităţile sanitare care au acordat îngrijiri de specialitate accidentatului. (la data 27-sep-2010 Art. 144, alin. (1) din capitolul VII, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 77. din Hotarirea 955/2010 )

(2) La cercetarea evenimentelor prevazute la alin. (1) poate participa si un delegat din partea misiunii diplomatice sau oficiului consular român din tara respectiva.

(3) Cercetarea evenimentelor în care sunt implicate persoane din cadrul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si persoane care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public în afara granitelor tarii se face de catre Ministerul Afacerilor Externe.

(4) În cazul evenimentelor mentionate la alin. (1) si (3), care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective, inclusiv în cazul persoanelor disparute si în cazul incidentului periculos, Inspectia Muncii poate delega reprezentanti care sa efectueze cercetarea la fata locului.

(5) În situatia prevazuta la alin. (4), cercetarea se va finaliza de catre Inspectia Muncii sau, dupa caz, inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia îsi are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.

Art. 145 (1) De întocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor urmate de incapacitate temporară de muncă răspunde angajatorul care a încheiat contractul cu partenerul străin, în cazul efectuării de lucrări cu personal român, şi, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, în cazul accidentelor suferite de angajaţii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare române şi de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public în afara graniţelor României, aflaţi în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

(2) De întocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor urmate de invaliditate sau deces răspunde inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi are sediul social angajatorul la care era angajată victima.

(3) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevăzute la art. 122 şi se va completa cu:

a) copii ale originalelor documentelor de cercetare emise de organele competente din ţara pe teritoriul căreia s-a produs evenimentul, copii ale documentelor medicale de la unităţile sanitare care au acordat îngrijiri de specialitate victimei, precum şi traducerea acestora în limba română;

b) copie a contractului încheiat cu partenerul străin, din care să rezulte cine a încheiat contractul, obiectul contractului, ce fel de lucrări se execută, pe ce durată, locul unde se execută lucrările respective, clauzele privind securitatea şi sănătatea în muncă, modul în care se fac comunicarea şi cercetarea evenimentelor şi înregistrarea accidentelor de muncă.

(4) Documentele prevăzute la alin. (3) vor fi puse la dispoziţia organului de cercetare de către angajatorul la care era angajată victima.

(5) Pentru documentele prevăzute la alin. (3), cheltuielile necesare traducerii în limba română vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul. (la data 27-sep-2010 Art. 145 din capitolul VII, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 78. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 146 Înregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se fac de catre angajatorul român, conform prevederilor art. 143-145.

SECTIUNEA 5: Comunicarea si cercetarea evenimentelor produse pe teritoriul României

în care sunt implicati cetateni straini aflati în îndeplinirea atributiilor de serviciu

 Art. 147 (1) Orice eveniment produs pe teritoriul României, în care sunt implicati cetateni straini aflati în îndeplinirea atributiilor de serviciu, va fi comunicat imediat la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc, de catre angajator sau de catre orice alta persoana care are cunostinta despre eveniment.

(2) Inspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea va înstiinta misiunea diplomatica sau consulatul tarii din care provine persoana accidentata, prin intermediul Inspectiei Muncii.

Art. 148 (1) Cercetarea unor astfel de evenimente se face de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia au avut loc, împreuna cu celelalte organe competente, precum si cu reprezentanti ai angajatorului strain implicat în eveniment sau de catre Inspectia Muncii, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din lege.

(2) La cercetare poate participa un reprezentant al misiunii diplomatice sau al consulatului tarii respective.

(3) Termenul de cercetare este cel prevazut la art. 120.

(4) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 122.

(5) Dosarul de cercetare se va întocmi astfel:

a) într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă sau care sunt accidente uşoare; dosarul se păstrează în arhiva inspectoratului teritorial de muncă care a cercetat evenimentul;

b) în două exemplare, pentru evenimentele care au produs deces, accidente colective; originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea;

c) în 3 exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii; originalul se înaintează organelor de urmărire penală, un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul;

d) în mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi; originalul se păstrează în arhiva inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. (la data 27-sep-2010 Art. 148, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 79. din Hotarirea 955/2010 )

(6) Dosarul de cercetare întocmit conform prevederilor alin. (5) lit. a) şi b) va fi transmis Inspecţiei Muncii în condiţiile prevăzute la art. 126 alin. (1).

(7) O copie a dosarului original se va transmite misiunii diplomatice sau consulatului ţării de unde provine accidentatul de către inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea sau, după caz, de către Inspecţia Muncii. (la data 27-sep-2010 Art. 148, alin. (5) din capitolul VII, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 80. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 6: Semnalarea bolilor profesionale

Art. 149 Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicaţia acută profesională, se va semnala obligatoriu de către toţi medicii, indiferent de specialitate şi locul de muncă, cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice, consultaţii medicale de specialitate. (la data 27-sep-2010 Art. 149 din capitolul VII, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 81. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 150 Medicul care suspectează o boală profesională sau o intoxicaţie acută profesională completează fişa de semnalare BP1, prevăzută în anexa nr. 19, şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii, respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor, în vederea precizării diagnosticului de boală profesională ori de intoxicaţie acută profesională. (la data 27-sep-2010 Art. 150 din capitolul VII, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 82. din Hotarirea 955/2010 ) SECTIUNEA 7: Cercetarea bolii profesionale

Art. 151 Dupa primirea fisei de semnalare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul autoritatii de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti cerceteaza în termen de 7 zile, având în vedere ruta profesionala, cauzele îmbolnavirii profesionale.

Art. 152 Cercetarea se face în prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori, dupa caz, a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. (2) din lege.

Art. 153 Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnavirii respective si se finalizeaza cu redactarea si semnarea procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala, prevazut în anexa nr. 20.

Art. 154 Procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala este semnat de toti cei care au luat parte la cercetare, conform competentelor, mentionându-se în mod special cauzele îmbolnavirii, responsabilitatea angajatorilor si masurile tehnice si organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare.

Art. 155 (1) În situatia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, dupa caz, persoana fizica autorizata în cazul profesiilor liberale sau inspectorul de munca ori lucratorul sau asiguratorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare ori cu masura tehnica sau organizatorica formulata, se pot adresa, în scris, în termen de 30 de zile de la data primirii procesuluiverbal de cercetare a cazului de boala profesionala, Comisiei de experti de medicina muncii acreditati de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de Ministerul Sanatatii Publice.

(2) Componenta si atributiile Comisiei de experti vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice. (la data 15-iul-2008 Art. 155, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1256/2008 ) (la data 15-iul-2008 Art. 155, alin. (2) din capitolul VII, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 443/2008 )

Art. 156 Solutiile adoptate în aceste situatii vor fi comunicate în scris celor interesati, în termen de 20 de zile de la data primirii contestatiei.

Art. 157 Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se înmânează angajatorului, medicului care a semnalat îmbolnăvirea, pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise, direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, inspectoratului teritorial de muncă participant la cercetare şi asigurătorului la nivel teritorial. (la data 27-sep-2010 Art. 157 din capitolul VII, sectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 83. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 158 Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională, completând fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, denumită în continuare fişa de declarare BP2, care trebuie să aibă ştampila direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi trebuie să cuprindă data declarării, prevăzută în anexa nr. 21. (la data 27-sep-2010 Art. 158 din capitolul VII, sectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 84. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 8: Declararea bolilor profesionale

Art. 159 Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se pastreaza la autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti si va cuprinde urmatoarele documente:

a) opisul documentelor din dosar;

b) istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala, si anume copie de pe carnetul de munca) si, dupa caz, nivelul masurat al noxelor sau noxa identificata;

c) copie de pe fisa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii;

d) istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);

e) document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire emis de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinta medicala emisa de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, în cazul în care bolnavul nu a fost internat) si copii ale unor investigatii necesare pentru sustinerea diagnosticului de profesionalitate;

f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;

g) copie de pe fisa de semnalare BP1.

Art. 160 (1) În cazul bolilor profesionale:

a) declararea se face de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, pe baza documentelor prevăzute la art. 159, prin fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2, care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate;

b) semnalarea şi declararea se fac într-un interval de maximum 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerate cauză a îmbolnăvirii. Excepţie fac cazurile de pneumoconioze şi cancerul.

(2) Pentru bolile profesionale declarate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European trebuie întocmită o fişă de declarare a cazului de boală profesională BP2 de către Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. (la data 27-sep-2010 Art. 160 din capitolul VII, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 85. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 161 În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnavirea a fost desfiintata sau nu mai exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin fisa de declarare BP2 pe baza documentelor prevazute la art. 159, cu exceptia procesului-verbal de cercetare a cazului de boala profesionala.

Art. 162 Toate cazurile de boli profesionale se declară la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la direcţia de sănătate publică; ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către direcţia de sănătate publică din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află angajatorul respectiv. (la data 27-sep-2010 Art. 162 din capitolul VII, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 86. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 163 Autoritatea de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, este raspunzatoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fisa de declarare BP2.

Art. 164 Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se declară numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. (la data 27-sep-2010 Art. 164 din capitolul VII, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 87. din Hotarirea 955/2010 )

SECTIUNEA 9: Raportarea bolilor profesionale

Art. 165 (1) Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs declararea, de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi mediul de muncă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare Centrul naţional de monitorizare a riscurilor, precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii.

(2) O copie a fişei de declarare BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională.

(3) O copie a procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se va înmâna lucrătorului a cărui boală profesională a fost infirmată în urma cercetării. (la data 27-sep-2010 Art. 165 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 88. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 166 La nivelul Centrului naţional de monitorizare a riscurilor se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizează lunar cu datele din fisele de declarare BP2. (la data 27-sep-2010 Art. 166 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 89. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 167 Centrul naţional de monitorizare a riscurilor reprezintă forul metodologic care asigură asistenţă şi îndrumare tehnică profesională în domeniul bolilor profesionale, al bolilor legate de profesiune, precum şi în elaborarea de reglementări pentru protecţia sănătăţii în relaţie cu expunerea la agenţi periculoşi în mediul de muncă, promovarea sănătăţii la locul de muncă (elaborare de ghiduri, stabilirea de valori-limită de expunere profesională, metode standardizate de măsurare a concentraţiilor de agenţi chimici conform recomandărilor Comisiei Europene, instruiri de specialitate). (la data 27-sep-2010 Art. 167 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 90. din Hotarirea 955/2010 ) Art. 168 Centrul naţional de monitorizare a riscurilor raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Direcţiei de sănătate publică şi control în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii. (la data 27-sep-2010)

Art. 168 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 91. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 169 Centrul naţional de monitorizare a riscurilor transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor. (la data 27-sep-2010 Art. 169 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 92. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 170 Lista bolilor profesionale ale caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii este prevazuta în anexa nr. 22.

Art. 171 Structurile de medicina muncii din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor raporta, cu o periodicitate anuală, Centrului naţional de monitorizare a riscurilor situaţia absenteismului medical ca urmare a bolilor profesionale în anul respectiv. (la data 27-sep-2010 Art. 171 din capitolul VII, sectiunea 9 modificat de Art. I, punctul 93. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 172 Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se înregistreaza atât ca boala profesionala, cât si ca accident de munca.

SECTIUNEA 10: Bolile legate de profesie

Art. 173 Lista bolilor legate de profesiune este prezentata în anexa nr. 23.

Art. 174 Bolile legate de profesiune nu se declara. Acestea se dispensarizeaza medical si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, în vederea luarii masurilor tehnico-organizatorice de normalizare a conditiilor de munca.

SECTIUNEA 11: Dispozitii finale

 Art. 175 În contractele încheiate între angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si înregistrarea unor eventuale accidente de munca.

Art. 176 (1) Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc accidentul.

(2) Daca în urma investigatiilor rezulta ca sunt întrunite conditiile unui accident de munca, inspectoratul teritorial de munca va lua masuri pentru efectuarea cercetarii în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

(3) În situatiile prevazute la alin. (1), inspectoratul teritorial de munca va raspunde sesizarilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului-verbal de cercetare a evenimentului.

Art. 177 (1) În situaţia în care angajatorul, lucrătorii implicaţi, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare a evenimentului, pot sesiza, în scris, Inspecţia Muncii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal.

(2) Dacă în urma analizei se constată că trebuie refăcută cercetarea, Inspecţia Muncii dispune completarea dosarului de cercetare şi/sau întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare care îl va înlocui pe cel existent.

(3) Soluţiile adoptate de către Inspecţia Muncii vor fi comunicate celor interesaţi, în termenul legal. (la data 27-sep-2010 Art. 177 din capitolul VII, sectiunea 11 modificat de Art. I, punctul 94. din Hotarirea 955/2010 )

CAPITOLUL VIII: Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire

în domeniul securitatii si sanatatii în munca

SECTIUNEA 1: Prevederi generale

Art. 178 Prezentul capitol are ca scop stabilirea tipurilor de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire în domeniul securitatii si sanatatii în munca care se supun avizarii, a cerintelor care stau la baza realizarii acestora, precum si a procedurii de avizare.

Art. 179 Documentatiile care se supun avizarii sunt:

a) filme sau imagini, pe pelicula sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii în munca;

b) afise, pliante, brosuri din domeniul securitatii si sanatatii în munca;

c) suporturile de curs destinate programelor de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. c) şi la art. 55 alin. (1); (la data 27-sep-2010 Art. 179, litera C. din capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 95. din Hotarirea 955/2010 ) d) diapozitive, diafilme si altele asemenea.

SECTIUNEA 2: Cerinte de realizare a documentatiilor

 Art. 180 Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor prevazute la art. 179 sunt:

a) continutul sa fie în concordanta cu legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în munca în vigoare;

b) sa prezinte informatia într-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;

c) continutul si realizarea sa fie în concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza.

Art. 181 Cerintele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii în munca sunt:

a) scenariul si regia sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;

b) imagine clara si sugestiva;

c) sonor clar si sugestiv;

d) forme de prezentare: filmare reala sau animatie;

e) durata proiectiei: 10-20 de minute.

Art. 182 Cerintele specifice pentru realizarea afiselor si pliantelor din domeniul securitatii si sanatatii în munca sunt:

a) grafica simpla, fara greseli tehnice, subliniindu-se elementele principale ale temei si eliminându-se detaliile nesemnificative;

b) utilizarea unor culori vii, contrastante, în concordanta cu subiectul, respectiv culori deschise pentru situatii pozitive si culori închise pentru situatii negative;

c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil, cu dimensiunea literelor aleasa astfel încât sa permita citirea textului de la o distanta de 4-5 m;

d) subiectul sa ocupe circa 60% din suprafata afisului, iar marginile sa fie suficient de mari pentru a-l izola de fondul pe care este aplicat; e) marimea afisului va fi aleasa în functie de scopul urmarit si locul în care va fi expus;

f) materialele din care sunt realizate sa fie adecvate mediilor în care vor fi utilizate, respectiv sa fie rezistente la actiunea factorilor din mediul în care sunt amplasate si/sau utilizate (umiditate, agenti chimici etc).

Art. 183 Cerintele specifice pentru realizarea brosurilor din domeniul securitatii si sanatatii în munca sunt:

a) sa prezinte informatiile clar si concis;

b) sa se axeze pe o tema concreta;

c) sa prezinte un interes practic cât mai larg.

Art. 184 Cerinţele specifice pentru elaborarea suportului de curs prevăzut la art. 179 lit. c) sunt:

a) să fie elaborat în baza unei documentări bibliografice la zi;

b) să utilizeze terminologia specifică securităţii şi sănătăţii în muncă;

c) să fie elaborat pe o tematică orientată spre grupuri-ţintă, respectiv angajatorii care şi-au asumat atribuţii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;

d) să fie redactat clar, concis, adaptat nivelului de pregătire al grupului-ţintă căruia îi este destinat;

e) informaţiile să fie sistematizate într-o organizare logică a conţinutului, orientate spre situaţii concrete de muncă;

f) să evidenţieze consecinţele neaplicării şi/sau nerespectării legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (la data 27-sep-2010 Art. 184 din capitolul VIII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 96. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 185 Cerintele specifice pentru realizarea diapozitivelor si diafilmelor sunt:

a) pe cât posibil sa fie realizate color si sa fie clare;

b) sa fie însotite de scheme explicative;

c) sa fie însotite de texte redactate clar si concis, fara a da nastere la interpretari;

d) sa fie realizate într-o succesiune logica.

SECTIUNEA 3: Avizarea documentatiilor

 Art. 186 (1) Documentatiile prevazute la art. 179 pot fi difuzate sau comercializate numai daca sunt avizate de catre Comisia de abilitare si avizare prevazuta la art. 36, din judetul în care îsi are sediul elaboratorul.

(2) În situaţia în care elaboratorul îşi are sediul într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, documentaţiile se avizează de către Comisia de abilitare şi avizare din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti. (la data 27-sep-2010 Art. 186, alin. (2) din capitolul VIII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 97. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 187 Pentru avizarea documentaţiilor, elaboratorul va transmite Comisiei de abilitare şi avizare, prin poştă, o cerere întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 24, însoţită de un dosar care cuprinde:

a) copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului şi, după caz, a anexei acestuia;

b) prin excepţie de la prevederile lit. a), în situaţia în care elaboratorul se află în cazul prevăzut la art. 186 alin. (2), acesta va depune documentul echivalent eliberat de statul în care îşi are sediul;

c) un scurt memoriu de prezentare a documentaţiei;

d) două exemplare din documentaţia supusă avizării;

e) în cazul diapozitivelor şi diafilmelor se vor transmite originalul şi două copii pe suport hârtie. (la data 27-sep-2010 Art. 187 din capitolul VIII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 98. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 188 (1) Comisia de abilitare si avizare va transmite prin posta avizul sau decizia de respingere motivata, în termen de 30 de zile de la data primirii solicitarii.

(2) Avizul comisiei, prezentat în anexa nr. 25, va fi însotit de un exemplar din documentatia transmisa de elaborator, care va purta stampila Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

(3) Decizia de respingere, prezentata în anexa nr. 26, va fi însotita de cele doua exemplare de documentatie transmisa de elaborator, pentru a fi refacuta în sensul celor precizate în decizie. 

SECTIUNEA 4: Dispozitii finale

 Art. 189 (1) Difuzarea sau comercializarea documentatiilor prevazute la art. 179 va fi însotita de o copie a avizului.

(2) Angajatorul care utilizeaza documentatiile prevazute la art. 179 trebuie sa detina o copie a avizului.

Art. 190 (1) Solicitantul sau titularul de aviz, după caz, pot face contestaţie la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în termen de maximum 30 de zile de la data primirii deciziei de respingere. (la data 27-sep-2010 Art. 190, alin. (1) din capitolul VIII, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 99. din Hotarirea 955/2010 )

(2) Solutiile adoptate ca raspuns la contestatie vor fi comunicate celor interesati în termen de 30 de zile de la data primirii contestatiei.

Art. 191 (1) Dacă în timpul controalelor efectuate de inspectorii de muncă se constată diferenţe între documentaţia avizată şi cea folosită în activitatea curentă, inspectorul de muncă dispune măsuri pentru retragerea documentaţiei neconforme şi comunică, în scris, situaţia constatată Comisiei de abilitare şi avizare care a dat avizul, cu propunerea de suspendare sau de retragere a avizului.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) aduce la cunoştinţa titularului de aviz situaţia constatată, pentru ca acesta să îşi prezinte punctul de vedere.

(3) Comisia prevăzută la alin. (1) analizează comunicarea inspectorului de muncă împreună cu punctul de vedere al titularului de aviz şi emite o decizie de suspendare sau de retragere a avizului, după caz.

(4) Suspendarea se poate face pe o perioadă determinată, în funcţie de timpul necesar pentru remedierea deficienţelor constatate.

(5) Decizia de respingere a avizării, de retragere, de suspendare a avizului sau cea prevăzută la art. 192 alin. (2) poate face obiectul unei contestaţii în condiţiile prevăzute la art. 190. (la data 27-sep-2010 Art. 191 din capitolul VIII, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 100. din Hotarirea 955/2010 )

Art. 192 (1) în situatia în care titularul de aviz intentioneaza sa aduca modificari unei documentatii avizate, are obligatia sa comunice Comisiei de abilitare si avizare teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, continutul acestor modificari.

(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala, respectiv a municipiului Bucuresti, analizeaza daca modificarile asupra documentatiei sunt interventii minore sau majore si decide mentinerea avizului sau necesitatea unei noi avizari.

Art. 1921 (1) Procedurile şi formalităţile de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie pot fi îndeplinite şi prin intermediul PCU electronic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului alineat se aplică în termen de 60 de zile de la data operaţionalizării punctului de contact unic electronic.

(2) Prevederile din cuprinsul prezentelor norme metodologice se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.

Art. 193 Anexele nr. 1-26*) fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

Legislatie SSM